Cu această ocazie, liderul
de la Kremlin a acordat un interviu publicaţiei americane Bloomberg. Întrebat
de jurnalistul John Micklewait, în „glumă”, despre situaţia oraşului Lvov şi
dacă va înapoia Germaniei regiunea Kaliningrad, preşedintele rus a afirmat:
„Dacă cineva doreşte să înceapă să revizuiască rezultatele celui de-al Doilea
Război Mondial, ei bine, haideţi să încercăm să dezbatem subiectul. Dar atunci
trebuie să dezbatem nu numai Kaliningrad, ci întregul ansamblu, începând de la
partea estică a Germaniei, până la Lvov, care a făcut parte din Polonia, şi tot
aşa. Există de asemenea subiectul cu Ungaria şi România. Dacă cineva vrea să
deschidă Cutia Pandorei, mergeţi înainte”.
Ca urmare a acestei
declaraţii în care România şi Ungaria au fost menționate direct, în contextul
unei discuții despre reconsiderarea graniţelor existente, presa din ambele ţări
a reacţionat imediat. Ceea ce a „omis” Vladimir Putin, însă, este adevărul
istoric. În data de 10 februarie 1947, în palatul Ministerului de Externe al
Franţei, au fost semnate tratatele de pace cu Italia, Bulgaria, Ungaria,
Finlanda şi România. Atunci, Marile Puteri au decis să restabilească graniţa de
stat între România şi Ungaria din 1 ianuarie 1938, anulând dictatul de la Viena
din 30 august 1940. Ca urmare a trasării noilor graniţe, România se învecina cu
Uniunea Sovietică, Ungaria, Iugoslavia şi Bulgaria. Surprinzător sau nu, în
unele segmente ale presei ungare a apărut afirmaţia, total eronată, că declaratia lui Putin ar fi creat „panică” în presa din România. Cu toate
acestea, dintr-un articol publicat în Hungarian Press, în data de 6 septembrie,
se poate vedea o altă fațetă a realității: „În perioada interbelică, obiectivul
politicii externe a Ungariei a fost recuperarea teritoriilor pierdute. În luna
august 1940, dorinţa Ungariei s-a împlinit, recuperând 43.492 km pătraţi din
teritoriul României (n.r. partea de nord-vest a Transilvaniei). Zona, în care
etnicii maghiari formau 55% din populaţie, a fost transferată Ungariei.
Verişorul tatălui meu a copilărit la Cluj şi-şi aduce aminte cât de exuberantă
era familia sa de unguri evrei atunci când trupele ungare au ajuns în regiune
şi au revendicat-o. Deportarea evreilor unguri din Transilvania, patru ani mai
târziu, cauzată chiar de oficialii unguri, i-a uimit şi devastat pe mulţi evrei
unguri din Cluj, dar şi din alte regiuni”.
Încercând să vedem şi
reacţiile politicienilor maghiari din România, am obţinut în exclusivitate
declaraţia deputatului UDMR Seres Denes, care este şi preşedintele filialei
acestei formaţiuni politice din judeţul Sălaj: „Aceste comentarii, cred, că
sunt absolut negândite, neserioase pentru că după al Doilea Război Mondial s-au
stabilit printr-un tratat de pace aceste graniţe. Acestea, din punctul meu de
vedere, nu pot fi modificate decât numai prin violenţă sau război. A pune
problema graniţelor astăzi în lume, cred că este o mişcare de intimidare. Dar,
în nici într-un caz nu are o bază reală şi serioasă. Ori, UE este clar că tinde
către o Europă unită decât spre o Europă cu garduri de fier. Deci, nu este o
chestiune acceptată. Până la urmă, cred, nici el (Putin) nu a vrut să spună
ceea ce se înţelege. Speranţele noastre sunt pentru o Europă unită, puternică,
care să poată face faţă provocărilor de tot felul. UE trebuie să se aşeze bine
pe nişte baze stabile şi să putem trăi în zona asta în condiţii foarte bune.
Altfel nu vom putea".
La fel de tranşant a fost şi
deputatul UDMR de Harghita, Korodi Attila care a afirmat: „Despre Putin nu am
ce să discut. Este o mare prostie. Un om normal la cap nu poate să susţină aşa
ceva”.
Iată deci că reprezentanți
de vază ai maghiarilor din România nu cad în capcanele presei avide de
senzațional, care au deviat și distorsionat afirmațiile lui Vladimir Putin privind
o aşa-zisă dispută teritorială între România și Ungaria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu