Crivăţul vine numai de la răsărit, iar ploile aducătoare de belşug din vest

Pornind de la binecunoscuta declararaţie a preşedintelui rus,Vladimir Putin: „Dacă cineva este dispus să reconsidere rezultatele de după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci putem discuta. Dar va trebui să discutăm nu doar despre Kaliningrad, ci şi despre estul Germaniei, oraşul Lvov- fostă parte a Poloniei, şi aşa mai departe. Şi apoi mai sunt şi Ungaria şi România pe această listă”, observăm că Rusia îşi urmărește intenţiile de a se reapropia de ponderea și influența din perioada Uniunii Sovietice, iar pentru aceasta trebuie să beneficieze de anumite stări de instabilitate în rândul ţarilor est-europene şi în zone în care există conflicte, cum ar fi de exemplu Siria. Dacă în unele ţări fost comuniste se foloseşte şerpuitoarea diplomaţie politică şi uneori chiar ameninţarea mai mult sau mai puţin voalată, în altele cum ar fi Ucraina sau Siria, chiar forţa armată. Şi asta sub motivaţia fluturată mereu de marile puteri: a autoapărării sau a protejării anumitor grupuri de indivizi, aflate în pericol.

În mod firesc, fenomenul este comentat şi de politicieni maghiari din țara noastră.

Astfel, deputatul UDMR, Szabo Odon, referitor atât la declaraţiile preşedintelui rus, dar şi la politicile ruseşti, a afirmat: „Cred că în situaţia dată asemenea discuţii în această zonă a Europei sunt doar unele lucruri care alimentează acea stabilitate care s-a realizat în ultimii 50 de ani în Europa şi cred că ar ar trebui să nu destructurăm anumite proiecte europene, ci să consolidăm anumite proiecte europene. După câte ştiu din est vine doar crivăţul, adică, ceea ce înseamnă ceva foarte rece şi mai puţin confortabil, iar din vest vin ploile aducătoare de belșug”.

Dacă observăm însă poziţa Ungariei în ansamblul evenimentelor din UE şi a politicilor sale, începem să ne gândim dacă nu cumva Ungaria este calul troian care nechează... estic. Se ştie foarte clar cât de vehement este premierul Ungariei, Viktor Orban, în opoziţia sa faţă de politica UE. Aceasta în condițiile în care Ungaria și-a realizat dezvoltarea pe miliardele de euro primite din partea Uniunii și pe politicile de liber schimb, care au adus investiții în interiorul statului ungar.

Luând în considerare şi alte aspecte ale politicilor regionale, lucrurile tind să ia însă o altă întorsătură. Se ştie că între Rusia şi Ungaria există destul de multe afinităţi. Cu toate acestea, cel puţin în ultimul timp, diplomaţia ungară a devenit foarte interesată de Republica Moldova, făcând un joc interesant, dar care nu se ştie cât este de favorabil intereselor occidentale. Numai în luna septembrie a acestui an, în Republica Moldova au ajuns atât ministrul de externe, cât şi preşedintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover. Cu ocazia acestei vizite, președintele de parlament ungar a afirmat „Ungaria pledează pentru extinderea UE. UE trebuie să acorde şanse statelor care demonstrează dorinţă şi capacităţi de dezvoltare, iar Republica Moldova trebuie să aibă o şansă clară şi previzibilă de aderare la UE”. Din promisiunile facute cu această ocazie, una este de-a dreptul surprinzătoare şi anume disponibilitatea Ungariei de a deschide pentru agenţii economici moldoveni o linie de creditare în valoare de 70 milioane de euro.

În împrejurări recente, ministrul de externe al Luxemburgului, Asselborn, a avut o afirmaţie foarte dură la adresa Ungariei, considerând că această ţară ar trebui exclusă din UE. Bine, este drept că politicianul luxemburghez este un socialist aflat de cealaltă parte a baricadei față de Fidesz și Viktor Orban, dar oare „muniția” pe care chiar guvernanții maghiari i-au furnizat-o nu este una cât se poate de reală? Că împotriva multor măsuri venite din partea Bruxelles-ului, Viktor Orban a avut ieşiri surprinzătoare, se vede şi din atitudinea sa vizavi de problema imigranţilor. La iniţiativa premierului Ungariei populaţia ungară cu drept de vot este chemată, pe data de 2 octombrie, la un referendum, în care unica întrebare este formulată într-un mod cel puțin interesant, pe tema cotei obligatorii de imigranţi propusă de UE.

Deși statele Uniunii Europene cu granițe sud-estice – Italia, Grecia, dar și altele învecinate, cum ar fi Franța, Austria și Germania – care suferă din cauza sosirii continue a mii de migranți pe săptămână, au cotizat la bugetul european din care Ungaria s-a dezvoltat masiv, acum Fidesz cheamă populația la susținerea propriei politici anti-migranți. Țările din zona sudică și sud-estică a continentului nostru au parte de un flux de migranți pe care nu îl pot opri (închipuiți-vă garduri pe litoralul grec sau italian!) și pe care cu greu îi pot gestiona fără ajutorul altor state europene, însă când vine vorba de solidaritate, alte state, care clamează veșnic drepturi, spun: pas!

De aceea, analizând poziţia Ungariei faţă de  politicile europene, cu tot ansamblul de evenimente, putem doar presupune că această ţară ar avea cele mai bune intenţii, referindu-ne la dezvoltarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, la beneficiile integrării în UE şi la ajutorarea reală a acestei ţări de a se apropia de valorile europene și occidentale.