Pornind de la binecunoscuta declararaţie a preşedintelui
rus,Vladimir Putin: „Dacă cineva este dispus să reconsidere rezultatele de după
cel de-al Doilea Război Mondial, atunci putem discuta. Dar va trebui să
discutăm nu doar despre Kaliningrad, ci şi despre estul Germaniei, oraşul Lvov-
fostă parte a Poloniei, şi aşa mai departe. Şi apoi mai sunt şi Ungaria şi
România pe această listă”, observăm că Rusia îşi urmărește intenţiile de a se reapropia de ponderea și influența din perioada
Uniunii Sovietice, iar pentru aceasta trebuie să beneficieze de anumite stări
de instabilitate în rândul ţarilor est-europene şi în zone în care există
conflicte, cum ar fi de exemplu Siria. Dacă în unele ţări fost comuniste se
foloseşte şerpuitoarea diplomaţie politică şi uneori chiar ameninţarea mai mult
sau mai puţin voalată, în altele cum ar fi Ucraina sau Siria, chiar forţa
armată. Şi asta sub motivaţia fluturată mereu de marile puteri: a autoapărării
sau a protejării anumitor grupuri de indivizi, aflate în pericol.
În mod firesc, fenomenul este comentat şi de politicieni
maghiari din țara noastră.
Astfel, deputatul UDMR, Szabo Odon, referitor atât la declaraţiile
preşedintelui rus, dar şi la politicile ruseşti, a afirmat: „Cred că în
situaţia dată asemenea discuţii în această zonă a Europei sunt doar unele lucruri
care alimentează acea stabilitate care s-a realizat în ultimii 50 de ani în
Europa şi cred că ar ar trebui să nu destructurăm anumite proiecte europene, ci
să consolidăm anumite proiecte europene. După câte ştiu din est vine doar
crivăţul, adică, ceea ce înseamnă ceva foarte rece şi mai puţin confortabil,
iar din vest vin ploile aducătoare de belșug”.
Dacă observăm însă poziţa Ungariei în ansamblul
evenimentelor din UE şi a politicilor sale, începem să ne gândim dacă nu cumva
Ungaria este calul troian care nechează... estic. Se ştie foarte clar cât de
vehement este premierul Ungariei, Viktor Orban, în opoziţia sa faţă de politica
UE. Aceasta în condițiile în care
Ungaria și-a realizat
dezvoltarea pe miliardele de euro primite din partea Uniunii și pe politicile de liber schimb, care au adus investiții în interiorul statului ungar.
Luând în considerare şi alte aspecte ale politicilor
regionale, lucrurile tind să ia însă o altă întorsătură. Se ştie că între Rusia
şi Ungaria există destul de multe afinităţi. Cu toate acestea, cel puţin în
ultimul timp, diplomaţia ungară a devenit foarte interesată de Republica
Moldova, făcând un joc interesant, dar care nu se ştie cât este de favorabil
intereselor occidentale. Numai în luna septembrie a acestui an, în Republica Moldova
au ajuns atât ministrul de externe, cât şi preşedintele Parlamentului Ungariei,
Laszlo Kover. Cu ocazia acestei vizite, președintele de parlament ungar a afirmat „Ungaria pledează
pentru extinderea UE. UE trebuie să acorde şanse statelor care demonstrează
dorinţă şi capacităţi de dezvoltare, iar Republica Moldova trebuie să aibă o
şansă clară şi previzibilă de aderare la UE”. Din promisiunile facute cu
această ocazie, una este de-a dreptul surprinzătoare şi anume disponibilitatea
Ungariei de a deschide pentru agenţii economici moldoveni o linie de creditare
în valoare de 70 milioane de euro.
În împrejurări recente, ministrul de externe al
Luxemburgului, Asselborn, a avut o afirmaţie foarte dură la adresa Ungariei,
considerând că această ţară ar trebui exclusă din UE. Bine, este drept că
politicianul luxemburghez este un socialist aflat de cealaltă parte a baricadei
față de Fidesz și Viktor Orban, dar oare „muniția” pe care chiar guvernanții maghiari i-au furnizat-o nu este una cât se poate de
reală? Că împotriva multor măsuri venite din partea Bruxelles-ului, Viktor
Orban a avut ieşiri surprinzătoare, se vede şi din atitudinea sa vizavi de
problema imigranţilor. La iniţiativa premierului Ungariei populaţia ungară cu
drept de vot este chemată, pe data de 2 octombrie, la un referendum, în care
unica întrebare este formulată într-un mod cel puțin interesant, pe tema cotei obligatorii de imigranţi
propusă de UE.
Deși statele Uniunii
Europene cu granițe sud-estice –
Italia, Grecia, dar și altele
învecinate, cum ar fi Franța, Austria și Germania – care suferă din cauza sosirii continue a mii
de migranți pe săptămână, au
cotizat la bugetul european din care Ungaria s-a dezvoltat masiv, acum Fidesz
cheamă populația la susținerea propriei politici anti-migranți. Țările din zona
sudică și sud-estică a
continentului nostru au parte de un flux de migranți pe care nu îl pot opri (închipuiți-vă garduri pe litoralul grec sau italian!) și pe care cu greu îi pot gestiona fără ajutorul altor
state europene, însă când vine vorba de solidaritate, alte state, care clamează
veșnic drepturi, spun: pas!
De aceea, analizând poziţia Ungariei faţă de politicile europene, cu tot ansamblul de
evenimente, putem doar presupune că această ţară ar avea cele mai bune
intenţii, referindu-ne la dezvoltarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi
Republica Moldova, la beneficiile integrării în UE şi la ajutorarea reală a
acestei ţări de a se apropia de valorile europene și occidentale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu