Nu de puţine ori ne este
dat să ne mirăm atunci când întâlnim lucruri , stări sau fapte normale. Mirarea
noastra este generată în cele mai multe cazuri, nu din necunoaştere , ci pur şi
simplu dintr-o percepţie, de multe ori greşită, că „acolo şi atunci” unele
dintre acele lucruri, stări sau fapte nu ar trebui să se producă. Am ajuns să
ne mirăm dacă, de exemplu, un politician
ar crede cu tot sufletul în ceea ce promite în timpul campaniei electorale sau
dacă cineva ar spune că în următorii trei ani nu se vor mări tarifele la gaze,
energie electrică, apă sau carburanţi. În aceste condiţii, în plină campanie
electorală şi în preajma Zilei Naţionale a României, am vrut să văd ce înseamnă
normalitate la Târgu Secuiesc, o localitate din centrul ţării, unde majoritari
sunt minoritarii etnici maghiari. Numărând vreo 20 000 de suflete, în
majoritate se cunosc între ei. Printre ei trăieşte aici şi un anume Pătru
Constantin. Este unul dintre micii întreprinzători de aici dar şi consilier la
primărie. De câţiva ani tot încearcă să convingă locuitorii micului oraşel în
care locuieşte că e normal să trăieşti în pace şi bună înţelegere cu vecinii
tăi.
Târgu Secuiesc este
punctul zero pentru toate partidele maghiare din Romania. De aici pornesc toate
proiectele lor privind autonomia pe orice fel de criterii. Mulţi locuitori ai
micului oraşel secuiesc nici măcar nu ştiau că Ziua Naţională a României se
serbează în toate localităţile ţării. De cele mai multe ori oamenii sunt
aproape sufocaţi de interesele politicienilor care, din păcate, se joacă cu
mentalul oamenilor doar ca să-şi atingă propriile ţeluri.
Când v-a venit ideea să
organizaţi acţiuni prin care să serbaţi
Ziua Naţională a României?
- Noi, din 2010 ne-am adunat câţiva oameni şi am organizat
manifestările de 1 Decembrie. La început ne-am adunat în partea de jos a
oraşului, într-o biserică mai veche. Acolo am montat o troiţă şi am depus
coroane….apoi, un mic program artistic. Am fost vreo 70-80 de persoane. Apoi,
în 2012, am mai montat o troiţă dar la biserica noua. Ţin minte că nu am mai
avut loc in biserică şi nici în curte, aşa că am ieşit şi am sărbătorit în
stradă. După un an, în 2013 ne-am constituit într-o asociaţie. Este mai uşor şi
legal aşa. Depunem în fiecare an cerere la primărie pentru a organiza acţiuni
de 1 Decembrie. Am crescut mereu în fiecare an. Anul trecut, de exemplu, peste
1000-1200 de persoane au serbat aici
Ziua Naţională a României. Ca premieră, am organizat în 2015 „Festivalul
interetnic de dans şi port popular”, unde au urcat pe scenă români, secui,
saşi, tătari, din zonele vechi româneşti : Moldova, Ardeal şi Oltenia.
Domnule consilier, cum a primit populaţia maghiară aceste
manifestări ?
- La
Târgu Secuiesc românii sunt minoritari. Abia dacă ating vreo 8-9 %din populaţia
de aici, restul locuitorilor fiind de etnie maghiară. Să vă spun ceva. Pană
anul trecut nu au existat steaguri tricolore la Targu Secuiesc. Abia de 1
Decembrie 2015, de Ziua României , au fost arborate pentru prima oară pe
străzi, steaguri tricolore româneşti.
Asta are vreo legătură cu ce s-a întâmplat în 2014 când
pe 1 Decembrie au fost arborate steaguri negre?
- Da.
Atunci primarul a fost amendat pentru că a tolerat ca pe diferite clădiri să
fie arborate steaguri negre, de doliu. Există în România o lege prin care pe
instituţiile de stat este obligatoriu ca de Ziua Naţională să fie arborat
drapelul României. Şi i-am spus primarului că pentru a se preîntâmpina astfel
de incidente, ar fi bine să fie arborate pe străzi steaguri româneşti. Aşa
primăria a aprobat anul trecut cumpărarea a 30 de steaguri care au fost puse
prin oraş. Desigur şi asociaţia noastră a cumpărat 50 de steaguri care au fost
puse pe străzi. Chiar dacă anul acesta vor mai fi unii care vor mai pune
steaguri negre, acestea se vor pierde printre steagurile tricolore româneşti.
Prin măsura aceasta, cred că măcar din punctual ăsta de vedere am intrat în
normalitate.
Dar la Târgu Secuiesc au mai fost incidente in jurul
datei de 1 Decembrie. Chiar anul trecut DIICOT a dispus anchetarea şi arestarea
unor persoane acuzate de acte de terrorism. Populaţia cum a perceput acest
eveniment nedorit?
- Să
vă explic un pic pentru că ştiu mai multe lucruri despre acest caz. Reţinerea
lui Beke Istvan, care a fost acuzat de acte teroriste, a fost pe data de 30
noiembrie 2015. A doua zi, am ieşit împreună cu un grup de oameni să serbăm
Ziua Naţională, la Casa de Cultură. Abia pe data de 2 decembrie s-au adunat cam
1000 de oameni în centrul oraşului şi au manifestat în faţa primăriei şi la
sediul poliţiei. Oamenii au ieşit atunci profitând de acel incident, dar au
strigat că nu au locuri de muncă, că se trăieşte greu, că le sunt copii plecaţi
prin Europa la muncă. În miercurea următoare, a aparut în ziarul local Haromszek,
un articol cu mărturiile unui complice a lui Beke Istvan.Haromszek este un ziar
numai în limba maghiară. Acesta a recunoascut în interviu că se plănuia
detonarea petardelor pe data de 1 Decembrie.
De ce voiau să facă aşa ceva?
- A
spus că voiau să sperie lumea adunată la eveniment şi să vadă cum, de frică, se culcă militarii români cu burta pe pământ.
După apariţia articolului, lumea cu scaun la cap a început să se retragă. Iniţial,oamenii
au crezut că statul, DIICOT-ul au făcut un abuz prin arestarea celor implicaţi,
dar au văzut că altul era adevărul.
Oficialităţile vorbeau despre o bombă. A existat sau nu?
- Întâmplător
eu sunt pirotehnist şi ştiu despre ce este vorba. Eu organizez în fiecare an
focurile de artificii din oraş. Anul trecut am fost la firma din Timişoara de
unde şi Beke a cumpărat acele petarde, ca să cumpar şi eu. Din vorbă în vorbă,
am adus în discuţie acel caz. Am vazut şi eudespre ce petarde a fost vorba. Pe
cutie scrie “minipetarde”, dar nu este chiar aşa. Au 8-10 cm lungime şi un cm
în diametru. Când sunt detonate fac un zgomot foarte puternic. Dacă sunt
aruncate în timpul unei ceremnonii efectul este deosebit, iar impactul este
foarte puternic. Gândiţi-vă că un astfel de eveniment a venit imediat după
tragedia care a fost în Franţa când au fost acele atacuri teroriste. Lumea s+a
speriat, desigur. Că nu au gasit nicio bombă, asta e altă poveste. Nici nu se
punea problema să fii fost vreo bombă la acel moment. Materialul exploziv este
foarte instabil şi are nevoie de condiţii speciale pentru prelucrare. Nu ştiu
cum realizau dispozitivul de detonare, dar bomba în fine trebuia făcută în
condiţii mai deosebite. Când fac un foc de artificii, îl fac cu 2-3 ore înainte
de detonare. Nu erau niste necunoscători şi de asta nu au confecţionat acea
bombă mai înainte de data de 1 decembrie.
Anul acesta ce veti face pentru Ziua Naţională?
- Am
depus încă de săptămâna trecută cererea pentru aprobarea acţiunilor dedicate
sărbătoririi Zilei Naţionale a României. Anul acesta vom continua cu “Festivalul
interetnic de dans şi port popular”, iar tema este “Uniţi prin tradiţii”. Vom începe de la biserica nouă şi vom continua
la Casa de Cultură. Anul acesta a răspuns pozitiv invitaţiei noastre episcopul
Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Părinte Andrei Moldovan. Vor mai fi
prezenţi şi prefectul şi comandantul de
la vânătorii de munte. Vom începe cu un ceremonial militar, imnul naţional şi
un ceremonial religios. Apoi, tot acolo se vor depune coroane de flori în
amintirea şi cinstirea eroilor Marii Uniri de la 1918, defilarea unor trupe de militari,
după care la Casa de Cultură vor urma
programele artistice. Vor prezenta
dansuri populare mai multe trupe de la şcolile din judeţ dar şi ansambluri consacrate
cum ar fi ansamblul de aromâni de la Tulcea sau “Trandafirul” din zona noastră.
Ca dovadă a bunelor noastre relaţii şi cu celelalte etnii, vor urca pe scenă şi
saşi, secui şi maghiari.
Aţi avut probleme din partea etnicilor maghiari?
- Chiar
ne înţelegem foarte bine. De fiecare dată când am defilat prin oraş, maghiarii
au ieşit pe la porţi să ne vadă. Am avut şi fanfară, iar oamenii chiar s-au
bucurat. Ştiţi, din 1990 şi până în
2010, nu au fost aici organizate activităţi româneşti, iar locuitorii au crezut
că aşa trebuie să fie. Ce să aibă de împărţit maghiarii cu românii? Dacă eu le
zic de ziua lor “La mulţi ani!”, atunci nu văd de ce ei de ziua românilor să nu
facă la fel. Chiar şi primăria ne sprijină cu diferite lucruri ca evenimentele
să decurgă normal şi fără evenimente neplăcute. În acest sens şi poliţia ne dă
o mână de ajutor. De exemplu, anul trecut erau pe străzi, aproape la fiecare
stâlp câte un poliţist.
Şi, ca la Târgu Secuiesc sunt multe localităţi în România
unde românii şi maghiarii convieţuiesc în linişte, pace şi mai ales respect.
Lecţia de civilizaţie de la Târgu Secuiesc sper să fie învăţată şi de politicieni
pentru că oamenii simpli vor doar să fie lăsaţi în pace şi să traiască
liniştiţi aşa cum o fac de atâta amar de vreme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu