Ce au vorbit la telefon Klaus Iohannis cu premierul de la Chișinău, Pavel Filip?

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut o discuție telefonică cu președintele României, Klaus Iohannis, informează un comunicat al biroului de presă al guvernului de la Chișinău, remis marți Agerpres, și preluat de Romanian Global News.

Cei doi oficiali au discutat despre parteneriatul dintre România și Republica Moldova și posibilitățile de inițiere a colaborării bilaterale în noi domenii de interes comun.

În cadrul discuției, Pavel Filip a subliniat că executivul de la Chișinău este preocupat de implementarea reformelor necesare pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor, de asigurarea funcționalității instituțiilor de stat și dezvoltarea economică a țării. Totodată, premierul R. Moldova a reafirmat determinarea fermă pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova și realizarea angajamentelor asumate în fața partenerilor de dezvoltare.

La rândul său, Klaus Iohannis a declarat că România va susține în continuare implementarea măsurilor pentru modernizarea Republicii Moldova, pentru consolidarea democrației și a statului de drept în republică, se mai arată în comunicat.
Articol preluat de pe site-ul rgnpress.ro

Primăria Iași a câștigat la Curtea Supremă fostele cinematografe Victoria, Republica, Tineretului și Dacia

Primăria a început demersurile de a recupera cinematografele în toamna anului 2015, când a deschis un proces în instanță împotriva RADEF. În 2016, municipalitatea a câștigat dreptul de proprietate, având în vedere că există o lege votată în 2008 de către Guvern prin care RADEF era obligată să cedeze cinematografele din țară către autoritățile locale.

„Respinge recursurile declarate de pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor” 
„Victorie! Cinematografele ieșene își vor recăpăta strălucirea și vor trece în subordinea Primăriei Municipiului Iași!”, a scris edilul Mihai Chirica.
În urma acestei decizii, Primăria Iași poate prelua de la RADEF cele patru cinematografe.
Planul municipalității este ca Republica să devină un cinematograf dedicat filmelor de artă, Dacia să fie dedicat filmelor pentru copii, la Victoria să fie realizată o sală multifuncțională care să găzduiască inclusiv concerte ale Filarmonicii, în timp ce Tineretului trebuie reconstruit, o destinație precisă nefiind încă anunțată.
Primăria a început demersurile de a recupera cinematografele în toamna anului 2015, când a deschis un proces în instanță împotriva RADEF. În 2016, municipalitatea a câștigat dreptul de proprietate, având în vedere că există o lege votată în 2008 de către Guvern prin care RADEF era obligată să cedeze cinematografele din țară către autoritățile locale.
Municipalitatea nu a putut recupera și cinematograful Copou întrucât acest obiectiv a fost înstrăinăt de RADEF către un privat în 2010 contra unei sume de un milion lei, tranzacție care este verificată de către DNA.  

Articol preluat din Ziarul de Iasi

Țuică româneasca băută de ceangăi la Budapesta

Câteva sate din partea  Bacăului până la Tecuci sunt încă populate de o comunitate despre care se spune că ar proveni din vechii secui de dincolo de munte. Nicolae Iorga a fost de altă părere în privința acestei teorii, după ce inițial o susținuse. Istoricii români susțin că aceștia provin dintre românii ce trăiau printre secui și care au trecut munții, asemeni multor altor români transilvăneni, pentru că nu mai puteau răbda gradul de asuprire la care erau supuși. Este vorba despre ceangăi. Oficial este greu de estimat numărul membrilor acestei comunități, pentru că părerile sunt împărțite chiar și în rândul acestora. Conform celor declarați ceangăi, după ultimul recensământ, ar fi în jur de 1300 de suflete.  Această comunitate mică se mândrește în schimb cu tradițiile și  costumele populare pe care le-a moștenit de la bunici și străbunici. Graiul ceangăilor este asemenea numelui acestei comunități, adică, incert, un amestec de română și maghiară. La origini, cuvântul ceangău ar proveni din limba maghiară, ”csangal” care înseamnă a se desprinde de ceilalți, a hoinări. Dar nu este singura variantă a originii numelui. Dacă este să ne luăm și după legende, se spune că strămoșii ceangăilor de azi erau crescători de animale și aveau obiceiul de a pune clopote la fiecare animal din turmă. Chiar și ei purtau aceste clopote pentru a-și face simțită prezența prin localitățile pe unde treceau. Astfel că populația îi cunoștea drept ”csengos” sau ”csangos”, adică, oameni cu clopote, numți ceangăi. Chiar dacă unii istorici consideră că ceangăii sunt o comunitate etnică și nu o minoritate etnică, totuși, trebuie să recunoaștem că și ceangăii, ca și alte minorități, traiesc alături și împreună cu majoritatea românească.

A treia variantă care nu este acceptată de politicienii maghiari de azi, ar fi că ceangăii sunt ”dezertori”, oameni care au dorit să se rupă de origini, fugind de austeritatea imperiului austro-ungar, pentru a-și găsi liniștea și siguranța alături de românii de dincolo de munți. Dar, indiferent ce spun filoanele academice sau populare despre ceangăi, aceștia sunt oameni veseli, mândri de originea lor și care nu contenesc să participe la petreceri tradiționale, atunci când au ocazia.

În urmă cu puțin timp, la Budapesta, în Ungaria, a fost organizat chiar un bal al ceangăilor, unde în calitate de VIP a fost invitată doamna Tinca Nistor, în calitate de etnograf dar și ca președinte al Asociației ”Sfântul Ștefan”, care are drept obiectiv păstrarea tradițiilor și religiei catolice a acestei comunități. Amfitrionul balului a fost președintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo. ”Programul balului a cuprins dansuri, cântece și obiceiurile noastre. Ca întotdeauna, fiind deja la a 25-a ediție, balul a fost precedat de expoziții și programe gastronomice. Dacă anul trecut ceangăii din România au venit cu sărmăluțe și cozonac, anul acesta au oferit participanților mămăliguță cu brânză, cozonac și tradiționala țuică.”- -a declarat Tinca Nistor. La numai o saptămână de la acest bal al ceangăilor, ținut în Ungaria, Asociația ”Sfântul Ștefan”, în colaborare cu Asociația Maghiarilor Ceangăi din Moldova, condusă de Pogar Laszlo, au organizat la intrarea în postul Paștelui, la Bacău, o altă acțiune specifică tradițiilor ceangăiești.  După programul cultural, s-au organizat momente legate de bucătăria tradițională, urmate de un program de dansuri tradiționale din zona Moldovei, care ar avea legături cu maghiarii.

La acest bal, Pogar Laszlo a susținut că nu a trimis invitații nominale pentru mai marii UDMR sau din administrația locală, însă evenimentul a fost deschis pentru toată lumea care a dorit să se alăture. 

Partidul Civic Maghiar de autodefinește ca fiind partidul dialogului

Congresul al V-lea al Partidului Civic Maghiar (PCM) care a avut loc recent la Satu Mare S-a desfășurat sub deviza ”PCM – partidul dialogului”. La eveniment au participat delegați din opt județe din Transilvania, oficialități din conducerea partidului, din conducerea URMR, invitați din partidul de guvernământ al Ungariei, printre care vicepremierul Semjen Zsolt. Inițial PCM a fost înființat de organizația Uniunea Civică Maghiară, ca alternativă față de Uniunea Democrată Maghiara din România (UDMR), în anul 2008. Imediat după înființare, PCM a candidat, tot în 2008, la alegerile locale, fiind contracandidat UDMR-ului, încercând să obțină o bună reprezentare în teritoriu. Mult mai bine poziționat în fața electoratului maghiar, UDMR a spulberat aspirațiile abia înființatului partid PCM. După încă opt ani de zbateri și speranțe, PCM a făcut, în2016,  o inevitabilă alianță cu adversarul său  politic UDMR. Cea mai importantă  țintă a celor două partide este obținerea autonomiei zonei ce cuprinde județele Covasna, Harghita și Mureș. Despre aliața PCM-UDMR, precum și despre obiectivele lor comune, am obținut câteva răspunsuri din partea președintelui PCM, Biro Zsolt.

Care sunt proiectele din agenda dvs în acest nou mandat?

-      Realegerea mea a fost acceptată și la nivelul organizațiilor  locale și la nivelul membrilor PCM, în general. Știți că la alegerile locale din iunie, am reușit să avem mai mulți primari. Avem acum 15 primari. Avem un protocol de colaborare cu UDMR. Ca urmare  a acestui protocol am ajuns să avem reprezentanți și la nivelul Parlamentului. Am avut la congres un slogan ”PCM – partidul dialogului” și am intins astfel o mană și către acele formațiuni care, deocamdată, nu fac parte din coaliția noastră cu UDMR. Mă gândesc la PPMT și la organizațiile civile care, dacă doresc să facem politică, atunci vom încerca să-i sprijinim prin acest dialog.

Ce schimbări majore au avut loc în PCM, în urma asocierii cu UDMR?

-     -  Au fost schimbări importante. La vicepreședinți avem un nume nou la județul Mureș. Poate știți că acolo, din păcate, am avut o pierdere. În continuare avem cinci vicepreședinți din Covasna, Harghita, unul din Ardealul de Mijloc de la Mureș,apoi de la Cluj, din Partium și din Satu Mare. La Satu Mare am reușit să obținem patru primării. Putem să spunem că odată cu aceasta creștere nu mai suntem un partid regional din secuime, am ajuns să facem politica noastră în tot Ardealul. Acum avem un Consiliu de Conducere format din 30 de membri din care fac parte, în afară de președinte și cei cinci vicepreședinți, 15 primari, consilieri județeni și președinții a opt filiale județene.Cam atât a fost ca schimbare.

Ce obiective aveți în partidul dvs în perioada care va urma?

-     -  Obiectivele au rămas cele care sunt la nivelul programului. Avem un program cadru. În acest program sunt foarte multe lucruri pe care încă nu am reușit să le facem.

În această nouă formă cum se vor defini relațiile PCM cu Ungaria?

-    -   Dacă am vorbit de dialog și am spus că acest congres a avut acest slogan, noi sprijinim acest dialog nu numai la nivelul comunitații maghiare din Transilvania, ci și dialogul maghiaro- maghiar , ceea ce vizează maghiarii din România dar și maghiarii din Ungaria. Vrem să avem un dialog și la nivelul celor două țări. Numai așa putem să avem o normalitate. Știți foarte bine că relațiile româno-maghiare nu sunt prea bune. Atunci, trebuie să facem un efort de fiecare parte. Românii fără maghiari nu se poate sau invers. Dacă noi reușim să transmitem și acest punct de vedere, atunci o să fim bucuroși

 Ați văzut afirmațiile domnului vicepremier, Semjen Zsolt, privind relațiile dintre România și Ungaria. Cum comentati?

-      - Păi, a zis și dânsul că trebuiesc stimulate relațiile. Eu așa am înțeles. Eu am fost acolo și așa a spus dl Semjen că ” noi avem mana întinsă pentru dialog”. Sunt cuvintele dlui vicepremier. 

Românii vor putea intra fără vize în Canada din decembrie. Parlamentul Europei a aprobat Acordul CETA. O fi bine?

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada, care va da posibilitatea românilor să călătorească fără vize în statul nord-american, a fost aprobat miercuri cu o majoritate covârșitoare în Parlamentul European, transmite Digi24, preluat de Romanian Global News.

Acordul comercial UE-Canada a primit 408 voturi pentru, 254 împotrivă, iar 33 de eurodeputați s-au abținut de la vot. Acordul trebuie să intre acum în procedura de ratificare la nivelul fiecărei țări UE, ceea ce va însemna un proces destul de îndelungat. Tocmai de aceea, Canada și UE au convenit ca unele prevederi ale acordului să intre în vigoare înainte de încheierea procedurii, mai precis de la 1 aprilie.

Așa se face că ridicarea vizelor pentru români - care depindea de ratificarea acestui acord - intră în vigoare, parțial, încă de la sfârșitul lunii aprilie. Este vorba despre românii care au mai fost în Canada și au obținut anterior viză. Ei pot intra liber în Canada de la 1 mai. Apoi, de la 1 decembrie, toți românii vor putea călători fără vize în Canada.

La aproape opt ani de la debutul negocierilor, Acordul economic și comercial UE-Canada (CETA) este la un pas să intre în vigoare. Chiar dacă oficial este nevoie și de acordul individual al țărilor membre, votul din Parlamentul European va fi suficient pentru aplicarea timpurie a unor măsuri, încă din aprilie.

CETA presupune eliminarea a 98% dintre taxele vamale valabile până acum în schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și Canada. Ar însemna un plus de circa 12 miliarde de euro în vistieria Uniunii Europene, o sumă nu tocmai impresionantă având în vedere că reprezintă mai puțin de 1% din PIB-ul UE.

Printre eurodeputații Comisiei pentru comerț internațional părerile sunt împărțite când vine vorba despre necesitatea și avantajele acestui acord.

„Avem o relație modestă între România și Canada de 200 și ceva de milioane de euro anual în ambele direcții. Aceasta este relația directă. Ea este importantă pentru întreprinderi mici și mijlocii din domeniul aparatajului electrotehnic al construcțiilor de mașini, pentru construcția de mobilă, pentru construcția de nave", explică europarlamentarul român Iuliu Winkler, membru în Comisia pentru comerț.

„Disputele comerciale pot reprezenta o problemă pentru că nu avem un cod de conduită. Nu avem niciun mecanism de sancțiuni pentru capitolele despre sustenabilitate și drepturile muncitorilor, ceea ce reprezintă o altă problemă importantă. Avem relații suficient de bune cu Canada, nu este nevoie să le aprofundăm. Toate studiile au arătat că CETA nu va avea un impact foarte mare", susține Joachim Schuster, membru în Comisia pentru comerț internațional.

Acordul CETA a fost semnat anul trecut la Bruxelles după adevărate peripeții în negocieri. Valonia, una dintre regiunile Belgiei, a blocat tratatul chiar în ultima fază dinaintea semnării, doar ca mai apoi să cedeze. Tot în cadrul acestor tratative România și Bulgaria au obținut eliminarea vizelor pentru cetățenii lor. Acest lucru va avea loc în două etape: de la 1 mai vor putea călători fără restricții cei care au mai avut vize, iar din 1 decembrie, toți ceilalți.

CETA este considerat cel mai ambițios acord comercial negociat vreodată între Canada și Uniunea Europeană. Despre importanța și beneficiile sale va vorbi aici la Strasbourg însuși premierul canadian care se va adresa joi Parlamentului European, primul astfel de discurs pentru un șef al cabinetului de la Ottawa.

Dacă rezultatul nu ar trebui să producă multe surprize, cu siguranță va produce multă agitație, în stradă. La Strasbourg, sunt anunțate proteste simultan cu dezbaterile din Legislativ.
Preluare rgnpress.ro

Se deschid 10 noi puncte de trecere a frontierei dintre România și Ungaria

La sfârşitul acestei săptămâni, în zilele de 18–19 februarie, se vor deschide 10 noi puncte de trecere a frontierei între România şi Ungaria, transmite Mediafax, preluat de Romanian Global News.

Cele 10 puncte de trecere sunt: Nădlac (RO) – Csanádpalota (HU), Peleş (RO) – Zajta (HU), Bercu (RO) – Garbolc (HU), Horea (RO) – Ömböly (HU), Variaşu Mic (RO) – Dombegyház (HU), Grăniceri (RO) – Elek (HU), Cheresig (RO) – Körösnagyharsány (RO), Iarmata Neagră (RO) – Dénesmajor (HU), Roşiori (RO) – Pocsaj (HU), Voivozi (RO) – Bagamér (HU).

Această măsură de traversare a frontierei face parte dintr-un program româno-maghiar pe legături de frontieră rutiere transfrontaliere, construite cu finanţare europeană.

Conform aradon.ro, punctele de trecere din judeţul Arad vor fi deschise după următorul orar:

- Graniţa dintre Nădlac şi Csanádpalota va fi deschisă în fiecare duminică, între orele 8.00 şi 16.00.

- Cea dintre Variaşu Mic şi Dombegyház va fi deschisă în fiecare sâmbătă, între orele 9.00 şi 17.00.

- Punctul de trecere al frontierei dintre Grăniceri şi Elek va fi deschis în fiecare sâmbătă, între orele 9.00 şi 17.00.

- Iermata Neagră şi Dénesmajor va fi deschis în fiecare sâmbătă, între orele 10.00 şi 19.00.

Aceste 10 noi puncte de trecere a frontierei româno-ungare vor fi deschise permanent după aderarea României la spaţiul Schengen. Până atunci însă rămân deschise doar în week-end.

Exporturile Republicii Moldova către țările UE s-au majorat în 2016

În 2016, exporturile RM către ţările UE au crescut, iar spre ţările CSI s-au micşorat. Printre principalii parteneri ai ţării la capitolul exporturi se numără România, Italia, Germania, Marea Britanie şi Irlanda de Nord, Bulgaria, Polonia şi Franţa., transmite Epoch Times, preluat de Romanian Global News.

Viceprim-ministrul Octavian Calmîc în cadrul şedinţei de miercuri a Comisiei Guvernamentale pentru Integrarea Europeană a menţionat că în anul 2016, exporturile de mărfuri pe piaţa Uniunii Europene au însumat 1.332,4 milioane USD, cu 9,4% mai mult faţă de anul 2015, ceea ce presupune o pondere de 65,1% în totalul exporturilor R. Moldova (55% - în anul 2014).

În aceeaşi perioadă de timp, ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 20,3% (25% în anul 2015), ce corespunde unei valori de 414,2 milioane USD. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micşorat cu 15,9%, comparativ cu anul 2015. Ministrul Economiei a indicat că printre principalii parteneri ai Republicii Moldova la capitolul exporturi se numără România, Italia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord, Bulgaria, Polonia, Franţa.

În opinia ministrului Calmîc, creşterea exporturilor spre UE se datorează şi creşterii numărului de agenţi economici autohtoni, care-şi direcţionează activitatea spre piaţa europeană.

„Numărul acestor companii este în continuă creştere, de la 1.018 în anul 2013, la 1.360 în anul 2016. Dacă e să raportăm la numărul total al companiilor exportatoare, observăm că ponderea agenţilor economici, care exportă în UE depăşeşte constant pragul de 60% şi este în continuă creştere", a accentuat Octavian Calmîc potrivit unui comunicat de presă.

În acelaşi context, ministrul Economiei a menţionat că una din tendinţele comerţului RM cu UE ţine şi de diversificarea gamei de produse exportate în UE, care este în continuă creştere, de la 1.756 poziţii tarifare exportate în anul 2014, la 2.102 poziţii tarifare în anul trecut.

Vorbind despre acţiuni prioritare în vederea facilitării comerţului cu UE, Octavian Calmîc a specificat că până la finele semestrului I al anului curent, specialiştii din cadrul Ministerului Economiei, în comun cu colegii din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, urmează să facă o amplă analiză pe categoriile de produse care fac obiectul concesiilor tarifare, ţinând seama de caracteristicile comerţului cu aceste produse, de sensibilităţile specifice ale acestor produse şi de evoluţia politicii agricole a ambelor părţi.

„Ulterior, RM şi UE vor examina, în cadrul Comitetului de asociere reunit în configuraţia comerţ, posibilităţile de a-şi acorda reciproc concesii suplimentare, în vederea îmbunătăţirii liberalizării schimburilor comerciale cu produse agricole, în special cele care fac obiectul contingentelor tarifare. O atenţie deosebită urmează a fi acordată produselor de origine animalieră, care în prezent nu sunt eligibile la export, dar ar reprezenta un potenţial de creştere a exporturilor de până la 15%", a concluzionat Octavian Calmîc.

Menţionăm că în cadrul întrevederii cu ambasadorii ţărilor-partenere de dezvoltare ale Republicii Moldova, prim ministrul Pavel Filip a menţionat că guvernarea de la Chişinău încearcă să redea încrederea moldovenilor în UE, iar drumul European rămâne proiectul de interes naţional al executivului, însă partenerii de dezvoltare au amintit autorităţilor că parcursul European al R. Moldova trebuie să devină palpabil pentru toţi cetăţenii ţării.

Articol preluat rgnpress.ro