Câteva sate din partea
Bacăului până la Tecuci sunt încă populate de o comunitate despre care
se spune că ar proveni din vechii secui de dincolo de munte. Nicolae Iorga a
fost de altă părere în privința acestei teorii, după ce inițial o susținuse.
Istoricii români susțin că aceștia provin dintre românii ce trăiau printre
secui și care au trecut munții, asemeni multor altor români transilvăneni,
pentru că nu mai puteau răbda gradul de asuprire la care erau supuși. Este
vorba despre ceangăi. Oficial este greu de estimat numărul membrilor acestei
comunități, pentru că părerile sunt împărțite chiar și în rândul acestora.
Conform celor declarați ceangăi, după ultimul recensământ, ar fi în jur de 1300
de suflete. Această comunitate mică se
mândrește în schimb cu tradițiile și
costumele populare pe care le-a moștenit de la bunici și străbunici.
Graiul ceangăilor este asemenea numelui acestei comunități, adică, incert, un
amestec de română și maghiară. La origini, cuvântul ceangău ar proveni din
limba maghiară, ”csangal” care înseamnă a se desprinde de ceilalți, a hoinări.
Dar nu este singura variantă a originii numelui. Dacă este să ne luăm și după
legende, se spune că strămoșii ceangăilor de azi erau crescători de animale și
aveau obiceiul de a pune clopote la fiecare animal din turmă. Chiar și ei
purtau aceste clopote pentru a-și face simțită prezența prin localitățile pe
unde treceau. Astfel că populația îi cunoștea drept ”csengos” sau ”csangos”,
adică, oameni cu clopote, numți ceangăi. Chiar dacă unii istorici consideră că
ceangăii sunt o comunitate etnică și nu o minoritate etnică, totuși, trebuie să
recunoaștem că și ceangăii, ca și alte minorități, traiesc alături și împreună
cu majoritatea românească.
A treia variantă care nu este acceptată de politicienii
maghiari de azi, ar fi că ceangăii sunt ”dezertori”, oameni care au dorit să se
rupă de origini, fugind de austeritatea imperiului austro-ungar, pentru a-și găsi
liniștea și siguranța alături de românii de dincolo de munți. Dar, indiferent
ce spun filoanele academice sau populare despre ceangăi, aceștia sunt oameni
veseli, mândri de originea lor și care nu contenesc să participe la petreceri
tradiționale, atunci când au ocazia.
În urmă cu puțin timp, la Budapesta, în Ungaria, a fost
organizat chiar un bal al ceangăilor, unde în calitate de VIP a fost invitată
doamna Tinca Nistor, în calitate de etnograf dar și ca președinte al Asociației
”Sfântul Ștefan”, care are drept obiectiv păstrarea tradițiilor și religiei
catolice a acestei comunități. Amfitrionul balului a fost președintele
Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo. ”Programul balului a cuprins dansuri,
cântece și obiceiurile noastre. Ca întotdeauna, fiind deja la a 25-a ediție,
balul a fost precedat de expoziții și programe gastronomice. Dacă anul trecut
ceangăii din România au venit cu sărmăluțe și cozonac, anul acesta au oferit
participanților mămăliguță cu brânză, cozonac și tradiționala țuică.”- -a
declarat Tinca Nistor. La numai o saptămână de la acest bal al ceangăilor,
ținut în Ungaria, Asociația ”Sfântul Ștefan”, în colaborare cu Asociația
Maghiarilor Ceangăi din Moldova, condusă de Pogar Laszlo, au organizat la
intrarea în postul Paștelui, la Bacău, o altă acțiune specifică tradițiilor ceangăiești. După programul cultural, s-au organizat
momente legate de bucătăria tradițională, urmate de un program de dansuri
tradiționale din zona Moldovei, care ar avea legături cu maghiarii.
La acest bal, Pogar Laszlo a susținut că nu a trimis
invitații nominale pentru mai marii UDMR sau din administrația locală, însă
evenimentul a fost deschis pentru toată lumea care a dorit să se alăture.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu