Scandalul de la
Sfântu Gheorghe unde la meciul de baschet
feminin ce a avut loc în data de 6 ianuarie, între echipele Sepsi Sf.
Gheorghe şi Universitatea Cluj, contând pentru etapa a 17-a a Ligii Naţionale,
a demonstrat încă odată că trebuie să ne respectăm, în primul rând, noi ca
români, pentru că primim exemple usturătoare de patriotism romanesc, de la straini. Gestul antrenorului bosniac al
Universităţii Cluj, Dragan Petricevic, de a ignora momentul în care
organizatorii au difuzat, după imnul de stat al României, pe cel al aşa-zisului
Ţinut Secuiesc, lăsând jucătoarele să se încălzească pe teren, a fost o lecţie
de luciditate şi patriotism din care noi românii ar trebui să învăţăm.
„Vreau
să subliniez, aş fi procedat la fel dacă s-ar fi intonat imnul Bosniei, aici,
în România, eu fiind bosniac. Pentru că acest lucru nu are de-a face cu
sportul, nu mi se pare normal ca o echipă să fie huiduită. Nu dau lecţii
suporterilor cum că se comporte, dar la o manifestare sportivă, într-o ţară
democrată, tolerantă cum este România nu este normal să se întâmple ca
sportivele mele să fie huiduite” – a
afirmat antrenorul bosniac, la sfârşitul meciului.
Iar exemplele pot
continua. Acum, în contextul unor alte dispute în plan internațional, ce implică Ungaria, SUA și poporul evreu, se reliefează atitudinea favorabilă
României și românilor,
demonstrate de o comunitate ce a avut o istorie zbuciumată în țara noastră. Cu discreție, liderii evrei din România se arată, prin faptele lor,
mai devotați intereselor
românești decât mulți alți decidenți români, pe care dragostea de bani i-au transformat din
fii ai acestui neam, în adevărate personaje negre din mitologia populară
românească (vezi def. Strigoiului!).
Un scandal internațional
leagă în aceste zile Ungaria de readucerea în atenție a unui trecut condamnabil
și dureros, prin care au trecut multe state europene. Acesta se referă la intenția de ridicare a unei statui
spre cinstirea lui Balint Homan, personaj antisemit, considerat „arhitectul
legilor care au promovat persecutarea populației evreiești din Ungaria, în anii
1930 - 1940” Sub masca unor demersuri specifice politicii
duplicitare, vedem astăzi în diferite localităţi monumente în memoria unor
persoane cu un trecut legat de suferința și dispariția altor persoane.
În oraşul ungar Szekesfehervar, s-a dorit ridicarea unei statui în memoria
fostului ministru ungar, Balint Homan (condamnat pentru crime de război în
1946, achitat de justiția ungară în 6 martie 2015), propunere pornită din
iniţiativa unei organizaţii civile care poartă numele celui în cauză. Atât
administraţia oraşului cât şi Guvernul ungar au aprobat iniţial acest proiect
şi chiar s-a promis alocarea a sumei de 15 milioane de forinţi pentru
realizarea proiectului. În acest context, Fundaţia Fapte şi Apărare (TEV), care
reprezintă comunitatea evreiască din Ungaria, a dat în judecată organizaţia iniţiatoare a
proiectului amintit, susţinând în primul rând că o organizaţie a societăţii
civile nu poate purta numele unui antisemit, elogiator al regimului hothyst. În
sesizarea trimisă Procuraturii Generale din judeţul Feher, TEV a atras atenţia
că „o organizaţie nu poate fi denumită după numele unei persoane care a avut
roluri de conducere în procesul de constituire, edificare şi menţinere a
sistemelor politice autocrate din secolul XX”. Balint Homan a fost unul dintre
miniştrii din epoca lui Horthy, care a contribuit la elaborarea legilor prin
care peste 500 de mii de evrei au fost ucişi în acea perioadă. Se ştie că
guvernul hothyst a susţinut o strânsă alianţă cu Germania nazistă, ducând o
politică antisemită şi iredentistă. Susţinătorii proiectului au argumentat că
Homan nu trebuie elogiat ca politician, ci doar ca om de ştiinţă, făcând parte
şi din Academia Ungariei.
Nici Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), nu a rămas deoparte, dat fiind destinul comun al
evreilor din Ungaria și Transilvania, cel puțin pentru o bună perioadă a celui
de-al doilea război mondial. Făcând front comun cu evreii din Ungaria, Aurel
Vainer, preşedintele Federației, a luat poziție față de demersurile TEV pentru
stoparea ridicării statuii Homan. În acest sens, Aurel Vainer a declarat: „Nu
sunt de acord cu ceea ce se întâmplă în Ungaria. În numele celor 145 000 de evrei
din Transilvania de Nord, vremelnic ocupată de maghiari, care au fost duşi la
Auschwitz, vom lua atitudine şi ne vom alia cu fraţii noştri din Ungaria. Am
mai luat atitudine şi am intervenit şi la Harghita când s-a vrut ridicarea unui
bust a altui personaj controversat, Jozsef Nyiro”.
În acest context, trebuie menționat că, în afara
procedurilor iniţiale, de stopare a executării proiectului statuii dedicată lui
Homan, TEV a început şi demersurile legale prin care adresează Consiliului
Judeţean Pesta, solicitarea de a schimba, în oraşul ungar Vac, denumirea
străzii ce poartă numele Homan Balint. Din afirmaţiile preşedintelui Tibor
Pasztor, preşedintele TEV, în Ungaria există trei străzi şi o piaţă centrală
care poartă numele lui Jozsef Nyiro, din localităţile Balmazujvaros, Kecskemet
şi Szigetszentmiklos.
Aşa cum se ştie, acest personaj a fost parlamentar în
vremea lui Ferenc Szalasi, liderul nazist al
Ungariei, de numele căruia se leagă deportarea și moartea a zeci și chiar sute
de mii de evrei.
Dar şi în România Jozsef Nyiro este glorificat în cadrul unor administrații
local. De exemplu, în localitatea Jimbor, judeţul Braşov, există un bust al
lui Jozsef Nyiro şi chiar o casă
memorială. În privința acestuia lucrurile ar trebui atent evaluate, pentru
luarea unei decizii corecte, cu implicarea tuturor etniilor și naționalităților
care au fost legate, prin urmări, de acțiunile acestuia.
În fața acestor fapte, este nevoie să reflectăm lucid şi real, la
imperativul de a fi mai atenţi la aparențele înșelătoare, care ne îndeamnă să
gândim ușuratic, să îi calificăm pe cei de altă etnie ca „dușmani” - fie ei
evrei, maghiari, țigani etc. - și să
vedem că nu cei care sunt doar în aparenţă români sunt cei care ne sprijină şi
sunt de partea noastră, ci ajutorul vine împreună cu o lecţie, din partea celor
de altă etnie. Aceștia au avut și au curajul să fie patrioţi români mai adesea
chiar decât noi. Aceasta în vreme ce mulţi lideri români fie lovesc cu noroi în
iubirea de ţară, fie se folosesc demagogic și otrăvitor de aceasta, în contra
intereselor propriului neam.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu