Laszlo Tokes: „Cum am putea să ne unim cu corupţii?"
Febra alegerilor locale din iunie, dar şi a celor parlamentare din toamna acestui an, a cuprins toate partidele din România. Imediat după sărbătorile de iarnă, politicienii români, dar şi cei ai minorităţii maghiare, au început să se gândească serios la alegeri. Surprinzător sau nu, în acest an electoral, targetul UDMR-ului nu este să intre la guvernare ci să obţină în teritoriu un număr de fotolii de primari şi consilieri, confortabil . Cel puţin aşa a afirmat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, la conferinţa de presă din 07, 01.2016 : „La alegerile locale avem în jur de două sute, două sute şi ceva de primari, noi am fixat ţina de a păstra acest număr de primari, putem adăuga două-trei-patru-cinci localităţi, dar tot în jur de două sute de localităţi putem câştiga noi în 2016, conform estimărilor noastre”.
Febra alegerilor locale din iunie, dar şi a celor parlamentare din toamna acestui an, a cuprins toate partidele din România. Imediat după sărbătorile de iarnă, politicienii români, dar şi cei ai minorităţii maghiare, au început să se gândească serios la alegeri. Surprinzător sau nu, în acest an electoral, targetul UDMR-ului nu este să intre la guvernare ci să obţină în teritoriu un număr de fotolii de primari şi consilieri, confortabil . Cel puţin aşa a afirmat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, la conferinţa de presă din 07, 01.2016 : „La alegerile locale avem în jur de două sute, două sute şi ceva de primari, noi am fixat ţina de a păstra acest număr de primari, putem adăuga două-trei-patru-cinci localităţi, dar tot în jur de două sute de localităţi putem câştiga noi în 2016, conform estimărilor noastre”.
Până la încheierea termenului pentru desemnarea candidaţilor, deja cele
trei partide maghiare, UDMR, PCM şi PPMT au pornit negocieri în vederea creării
unor alianţe electorale. UDMR a agreat încă de anul trecut o alianţă cu PCM,
lăsând ca PPMT să-şi facă încă speranţe de a-şi vedea ocupate câteva posturi,
la nivel regional sau central.
Acordul semnat între UDMR şi PCM va stabili localităţile în care vor fi
susţinuţi candidaţii comuni la alegerile locale, până la sfârşitul lunii
februarie, urmând ca la alegerile parlamentare PCM va candida cu locuri
eligibile pe lista aliatul său politic, UDMR.
În acest context, văzându-şi şansele serios diminuate, PPMT a încercat
crearea unei alianţe politice, măcar cu una dintre cele două partide.
Iniţiativa preşedintelui PPMT, Szilagyi Zsolt, de a forma un partid special
pentru alegerile din 2016, „Uniunea Maghiară din Transilvania”, se pare că nu a
fost agreată de UDMR. Înfiinţarea
acestui partid „de probă”, ar fi avut la
bază, dorinţa de a ocoli pragul de 8% cât impune legea electorală în cazul
alianţelor politice. În condiţiile în care cele trei partide s-ar fi unit
într-unul singur doar pentru perioada alegerilor, ar fi presupus o singura
listă cu candidaţi comuni. Numai că acei primari, consilieri şi apoi chiar
parlamentarii nu ar mai fi avut posibilitatea de a trece la partidele din care
provin. Acest lucru ar fi impus o modificare legislativă şi anume adoptarea
unei legi care să permită eliminarea riscului ca acei aleşi ai electoratului
să-şi piardă, prin migrare, şi funcţia obţinută, dar şi partidul. UDMR,
neriscând acest lucru, a refuzat oferta făcută de PPMT, preferând condiţiile
negociate cu PCM.
Este probabil ca, după insuccesul acestei oferte, PPMT să fi analizat cu
atenție faptul că, pentru campanii electorale reale este nevoie de ingredientul
magic: banii. Astfel că a încercat o nouă variantă, şi anume reactivarea
Consiliului Consultativ Maghiar, o organizaţie înfiinţată în anul 2009, care
viza unificarea concepţiilor despre autonomie. Acest proiect presupunea,
printre altele, şi înfiinţarea unei persoane juridice comune care să fie
titularul sumelor de bani alocate de statul român pentru diverse activităţi,
tuturor comunităţilor etnice, bani daţi prin Consiliul Minorităţilor Naţionale.
Fiind partid parlamentar, de exemplu, suma de 17 milioane de lei dată de statul
român comunităţii maghiare, a fost folosită în exclusivitate de UDMR. Aşa că
nici această variantă de a împărţi banii cu PPMT nu a fost pe placul UDMR. După
aceste eşecuri de a construi o alianţă cu UDMR, reacţia preşedintelui
Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), pepiniera PPMT, a
fost: „Cum am putea să ne unim cu corupţii? Într-un fel, acest refuz ne
onorează, pentru că în UDMR Bihor sunt multi politicieni corupţi. Dacă ar fi un
UDMR reorganizat, autorevizuit, scăpat de actualii lideri, am putea începe să
discutăm despre unitatea naţională”.
Nici preşedintele filialei clujene a PPMT, Soos Sandor, nu este optimist în
privință șanselor unei alianţe cu UDMR, mai ales că, aşa cum spune, prăpastia
dintre cele două partide este din ce în ce mai mare, iar UDMR ar fi trecut la
măsuri radicale, chiar şi cu membrii partidului aliat, împotriva PPMT. „PCM s-a
făcut un fel de satelit al UDMR. Se vede că unde PCM ar vrea să facă alianţă cu
noi, sau să vorbească cu noi, acei oameni sunt eliminaţi din partid.
Preşedintele filialei Sfântu Gheorghe a fost dat afară doar pentru că a vrut să
vorbească cu noi. Nu avem cu cine dialoga, pentru că toţi cei care vor să
comunice cu noi sunt daţi afară din PCM.” - a afirmat Soos Sandor.
În atare condiţii, deloc comode pentru PPMT, conducerea acestui partid mai speră totuși la realizarea unei alianţe,
măcar cu unul dintre celelalte două partide maghiare, PCM şi UDMR, dacă nu se
poate cu amândouă. În ceea ce priveşte o eventuală alianţă cu PCM, Szilagyi
Zsolt, preşedintele PPMT, a afirmat: „PCM trebuie să se decidă - consideră UDMR
un partener strategic sau ne consideră pe noi”. Oricum, indiferent de dispute,
oricare dintre partide trebuie să-şi pregăteacă listele cu candidaţi, pentru că
timpul lucrează.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu