Musai Muszaj, Kolozsvar

După multe discuţii şi dispute la Consiliul Local din Cluj-Napoca şi chiar un proces la Tribunalul Municipal între primărie şi Asociaţia olandeză „Minority Rights Egyesulet” (AMRE), condusă de o tânără de etnie maghiară, Izabella Szocs, situaţia placuţelor bilingve este încă un subiect care înfierbântă spiritele.

În primăvară, asociaţia olandeză a pierdut procesul din cauza excepţiei pe active, adică, mai pe înţelesul tuturor, nu a avut dreptul să reprezinte minoritatea maghiară din Cluj. În ajutorul Izabellei Szocs a venit atunci şi o organizaţie maghiară din Oradea, „Musai Muszaj”, depunând cereri la Tribunalul Cluj şi chiar participând ca intervenienţi accesorii în proces. De fapt, Izsabella Szocs, studentă la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, a pornit procesul împotriva primăriei pe motiv că doreşte punerea la intrările în municipiu a unor tăbliţe inscripţionate cu denumirea localităţii şi în limba maghiară. Deja, în acea perioadă exista la Consiliul Local o propunere a unui consilier maghiar, ca la intrările în municipiu să se monteze tăbliţe cu o urare de „Bun venit” în cinci limbi : română, maghiară, germană, latină şi ebraică. Numai că Izabella Szocs a dorit ca separat de acele tăbliţe să se mai monteze şi altele cu traducerea în maghiară a municipiului Cluj-Napoca, adică: Kolozsvar. Speţa în sine a atras ca un magnet şi partidele maghiare. Aşa că,  UDMR şi PPMT, simţind că subiectul va da bine la electoratul maghiar, la alegerile din 2016, şi-au manifestat intenţia de a sprijini iniţiativa Izabellei Szocs. Nedorind să politizeze speţa, simţind la rândul său interesul, real sau populist, al partidelor maghiare, aceasta a refuzat „oferta”.

Cu promisiunea, onorată de altfel, că va avea sprijin din partea tatălui său, avocatul Sandor Szocs, ca reprezentare în instanţă, tânăra studentă la Drept a pornit un al doilea proces, în toamna acestui an, pe aceeaşi speţă, desigur. Aşadar, la finele lunii octombrie a avut loc prima înfăţişare, tot la Tribunalul Cluj, în urma căreia s-a emis deja şi o soluţie: procesul se amână pentru data de 7 decembrie 2015. Acum, nemulţunirea reclamantei este aceea că: „Primăria a refuzat cererile, pentru că oricum vor să afişeze, dar nu sunt placuţe oficiale, ci ceva elemente de decor pe care să scrie – Kolozsvar”, ne-a declarat jurista. Între timp, organizaţia „Musai Muszaj” din Oradea a adunat, la Cluj-Napoca, vreo 2500 de semnături, pe care intenţionează să le depună la dosar. Ceea ce se „omite”, însă, este faptul că, în conformitate cu legea, aplicarea acelor plăcuţe se poate face numai dacă în localitatea respectivă o pondere de 20% din populaţie este de altă etnie, în acest caz fiind vorba de etnia maghiară, criteriu care nu este însă îndeplinit la Cluj-Napoca. Autoarea iniţiativei, însă, deşi conştientă de acest lucru, invocă faptul că municipiul Cluj-Napoca concurează pentru a deveni Capitală Culturală Europeană (în anul 2021) iar multiculturalismul da bine si imoaie inima UE, moment prielnic şi pentru a se monta acele tăbliţe cu traducerea localităţii în limba maghiară.