În prezent, în Europa
dacă spui „terorism” se trezeşte involuntar sentimentul de teamă, de frică generalizată,
un amestec de naţionalism şi instinct de conservare. Nici nu este de mirare că
reacţiile oamenilor în faţa acestui amalgam real sunt imprevizibile, coordonate
de o anumită logică. Iar, dacă aceste sentimente sunt alimentate pe fond, până
la crearea unei stari de isterie generalizată nu mai este decat un pas. Nu
trebuie să ne surprindă că există o situaţie conflictuală între forţele
pro-democraţie şi pro-securitate. Făcând abstracţie, pentru moment, de ceea ce
se intâmplă la nivel european în ceea ce reprezintă terorismul şi actele de
terorism, încerc să conturez imaginea unei stări create pe data de 1 decembrie
la Targul Secuiesc, unde a fost arestat un cetăţean român de etnie maghiară,
acuzat de tentativă de atac terorist. Povestea este arhicunoscută, în presa
romanească şi cea internaţională s-a scris enorm de mult despre acest caz.
Incidentul de la Târgu Secuiesc a fost decelat de populaţia română dar şi de către
minoritatea maghiara din Transilvania, fiecare comunitate având propria sa
părere. În acest context luând
în calcul şi reacţiile generate în presa de limbă română, dar şi în cea de
limbă maghiară, datorită evenimentului de la Târgu Secuiesc, am dorit să discutăm
cu o persoană avizată, atât prin originea sa, este de etnie maghiară şi
locuieşte în judeţul Harghita, dar şi prin experienţa pe care a dobândit-o în
cariera politică, fiind deputat UDMR, pe tema manipulărilor şi realităţilor din
acest scandal. Este vorba de deputatul UDMR de Harghita, Iozsef Moldovan.
Aş vrea să vorbim despre incidentul de la târgu Secuiesc.
În ce măsură la baza acestei situaţii stau poziţiile intolerante şi
naţionaliste adoptate de politicienii români şi maghiari, în ultimii ani ?
- Este un mare păcat că s-a ajuns la aceasta, pentru că
dacă mergem în comunităţile locale vedem că trăiesc în pace şi înţelegere în toate
zonele unde există comunitate maghiară. Însă, discursuri ale politicienilor
aţăţă spiritele şi ceea ce vedem mai nou este că şi în presă au apărut unele
personaje care incită această situaţie şi acest spirit, acest sentiment de ură.
Şi în cazul de la Targu Secuiesc s-a văzut o avalanşă de declaraţii care, practic
identifică întreaga comunitate maghiară cu acel personaj (Beke Istvan) care a fost arestat şi bănuit de diverse
lucruri, de planificarea, pentru că nu a comis, a unor acte de violentă, de
terorism. Nu este bine şi consider că este o greşeală foarte gravă să punem
semnul egalităţii între acea persoană şi întreaga comunitate pentru că,
comunitatea maghiară din România şi-a dovedit contribuţia la dezvoltarea ţării
prin UDMR şi prin acei paşi pe care i-a făcut cu clasa politică din România, la
aderarea la UE, la aderarea la NATO, şi de aceea aceste declaraţii fac mai mult
rău.
Aţi văzut că problema este mult mediatizată iar
situaţiile se complică. De aceea vă întreb despre acest incident. Este cumva o
greşeală de abordare a situaţiei şi cine credeti că a greşit ?
- Situaţia nu este foarte complicată. Instituţiile statului
au făcut o cercetare, au ajuns la o anumită suspiciune în legătură cu o
persoană şi pe parcurs se vor face paşi normali într-o democraţie normală,
într-un sistem juridic normal, în legătură cu acele suspiciuni. Ceea ce este o
problemă în această situaţie sunt declaraţiile liderilor de opinie şi ale
politicienilor, care inflamează spiritele din cauza simbolismului acestui caz.
Şi instituţiile statului au comis o greşeală de comunicare pentru că este
evident şi se putea anticipa clar că, dacă se face o aftfel de arestare într-o
astfel de zi cu putere simbolistică foarte mare şi dacă se folosesc nişte
cuvinte foarte grele în comunicatele de presă, evident că se va crea isterie în
presă, în opinia publică, şi ajungem la situaţii în care întreaga comunitate
maghiară devine stigmatizată din cauza acţiunii unei persoane.
Vorbeaţi de simbolistică. Au existat multe referiri la
situaţia din Kosovo, apoi la disputele din Covasna, interzicerea arborării steagului
românesc pe primăriile din zonă, declaraţii ale unor persoane cunoscute ca
Antal Arpad, Bogdan Diaconu, Tamas Sandor sau Gheorghe Funar. Unde credeţi că
se va ajunge dacă se va contiuna în acest stil?
- Păi, nu se va ajunge într-o situaţie placută. Ceea ce
este important de reţinut este că, comunitatea maghiară din România şi-a
dovedit principiile democratice din ultimii 25 de ani. Am participat
întotdeauna la alegeri, ne-am dobândit reprezentarea politică în alegeri libere
şi democratice în România, am folosit întotdeauna metoda dialogului, metodele
democratice pentru a ne valorifica drepturile minorităţilor, dar când se fac
declaraţii deplasate, opinia publică se va distorsiona. Fiecare caz trebuie
tratat cu foarte multă înţelegere şi foarte mult tact pentru că sunt situaţii
delicate, sunt subiecte delicate, iar declaraţiile inflamatorii nu fac bine
nimănui.
Şi atunci, ce ar trebui să facă decidenţii maghiari şi
români, în condiţiile date?
- În condiţiile date trebuie foarte mult dialog, calm,
luciditate, o stare de spirit fără intenţii rele în dezbaterea publică pentru
că azi este la modă să se gândească despre terorism şi ce vedem în jurul
nostru, în Europa, în toată situaţia politică globală, vor duce foarte repede la unele situaţii care,
defapt, nu se aplică în cazul nostru. Este vorba de un caz izolat, de intenţie
şi acţiunea unei singure persoane şi nu ar trebui să asociem lucruri care ţin
de acest caz. Să nu spunem cuvinte grele cu foarte multă uşurinţă pentru că
astfel facem mai mult rău şi nu neapărat pentru comunitatea maghiară, ci pentru
întreaga Românie. Pentru că în momentul de faţă, în situaţia politică globală
de azi se discută despre terorism, atentate, intrăm în rândul unor ţări unde se
întâmplă astfel de lucruri şi nu este adevărat.
Care credeţi că va fi evoluţia situaţiei create de HVIM
(Organizaţie extremistă din Ungaria) şi de Beke Istvan Attila, care este
liderul filialei acestei organizaţii din România, autorul incidentului de la Târgu
Secuiesc?
- Acţiunile acestei organizaţii nu le cunosc. Din punctul
meu de vedere, nu m-am întâlnit cu ei, niciodată. În cazul acelei persoane, am
speranţa că instituţiile din România îşi vor face treaba şi vor găsi o soluţie
finală. E normal într-o democraţie şi într-un stat de drept ca lucrurile să
evolueze astfel. Însă, tot ce se spune pe pascurs poate avea consecinţe foarte
grave pentru că se încearcă demonizarea comunităţii maghiare şi acest lucru
este total lipsit de fond, pentru că, revin la ce am spus, dacă mergem în
teritoriu, vedem că românii şi maghiarii trăiesc în pace, în înţelegere şi
oamenii au aceleaşi probleme generale.
Pe final, trebuie să recunoaştem că există oportunişti
politici, naţionalişti români şi maghiari. Care credeţi că vor fi urmările
speculării acestei situaţii de către aceşti oportunişti?
- Fiecare natiune îşi are extremiştii ei şi acest lucru
nu-l putem evita. Nici maghiari, nici români, din păcate. Aceste ideologii
există, şi există şi persoane care-şi găsesc supravieţuirea politică prin
aderarea la aceste ideologii. Important este ca majoritatea fiecărei comunităţi
să fie capabilă să modeleze aceşti extremişti, aceste ideologi deplasate pentru
că dacă ne uităm în orice comunitate, opinia majorităţii este întotdeauna
moderată, iar eu am speranţa, că extremiştii din România care au accedat în
parlament, consilii judeţene şi locale să fie modelaţi de acţiunile moderate
ale majorităţii”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu