Fiul cel mare al lui Horthy Miklos, amiralul austro-ungar care a devenit ulterior guvernator al Ungariei în perioada 1920-1944 şi prigonitor al românilor ardeleni, are de duminică o statuie în judeţul Bihor. Statuia viceguvernatorului Ungariei din 1942, Istvan Horthy, a fost dezvelită în curtea bisericii reformate din localitatea Paleu.“Acum două luni am fost contactat de reprezentanţii Organizaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI). Ei au venit cu ideea ridicării statuii, invocând faptul că nu se găseşte un alt loc potrivit pentru acesta nici în Ungaria, nici în România. Viceguvernatorul nu a avut nici o legătură cu localitatea Paleu, însă am decis să îi ridicăm o statuie în curtea bisericii. Am acceptat acest risc fiindcă m-am documentat despre viaţa lui Horthy Istvan şi nu am găsit nimic de care să se lege cineva. Prin această statuie nu îl comemorăm doar pe el, ci şi onoarea, sacrificiul şi patriotismul soldaţilor maghiari”, a declarat preotul Katona Janos, citat de presa de limbă maghiară. În cadrul ceremoniei de duminică a luat cuvântul şi primarul UDMR din Paleu, Somogyi Lajos. “Statuia a fost ridicată pe un teren privat, astfel că nu a fost nevoie de nici o aprobare din partea autorităţilor. Ridicarea ei a fost finanţată printr-o donaţie din partea fundaţiei Martirii şi Eroii Horthy Istvan”, a mărturisit Somogyi.Horthy Istvan a fost numit secretar de stat în anul 1941 şi apoi viceguvernator în anul 1942. A fost trimis pe frontul de est în anul 1942, ca pilot de vânătoare, pentru a lua parte la operaţiunile militare coordonate de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Pe 20 august 1942 a murit pe front, la 37 de ani, după prăbuşirea inexplicabilă a avionului său. Ca un fapt inedit, fiul lui Istvan, un inginer de succes, s-a concertit la islamism în 1956, schimbându-şi numele în Sharif Horthy. Pe de altă parte, tatăl lui Istvan, fostul amiral austro-ungar este acuzat că ar fi fost responsabil de moartea a mii de comunişti, evrei, ţigani şi români. Pe de altă parte, susţinătorii acestuia afirmă că Miklos Horthy nu ar fi dus o politică antisemită şi că de fapt el a reprezentat imaginea unui patriotism curat. Regimul horthyst din Ungaria a fost instalat în 1920, la un an după ce armata română a înlăturat de la putere guvernul bolşevic al lui Bela Kun, şi a durat până în 1944, perioadă în care s-a urmărit permanent desfiinţarea efectelor Tratatului de la Trianon care a consfinţit destrămarea Ungariei Mari după Primul Război Mondial. În 1944, după ce liderul de la Budapesta începuse tratative de pace cu Aliaţii, a fost forţat de Germania să formeze un nou guvern, alcătuit din membri ai Partidului Crucea cu Săgeţi, partizanii continuării cu orice preţ a războiului alături de Axă. Hitler s-a gândit iniţial să determine invadarea Ungariei cu trupe române, slovace și croate, ca măsură de pedepsire a amiralului, dar s-a răzgândit în ultimul moment. Horthy a petrecut restul războiului împreună cu familia sa sub strictă pază SS, rupt de lumea exterioară în castelul Hirschberg din Bavaria. În ciuda ordinului dat de capul poliţiei secrete Heinrich Himmler către sfârșitul războiului pentru executarea familiei Horthy, acesta nu a fost dus la împlinire. După război, a fost arestat din nou de americani şi chemat ca martor în procesul de la Nuremberg, fiind ulterior eliberat. A obţinut azil politic în Portugalia naţionalistă, ţară în care a murit la vârsta de 89 de ani, în 1957. După căderea comunismului, rămășițele pământești ale lui Horthy au fost reînhumate în orașul său natal, Kenderes. A fost reabilitat la 4 septembrie 1993 de parlamentul de la Budapesta, în timpul mandatului premierului Jozsef Antall.
Articol preluat de la Napoca News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu