Partidele minorităţii maghiare din România îşi dau mâna pentru un scop comun – autonomia „Ţinutului Secuiesc”.

Deşi oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare încă nu a început, totuşi, partidele politice, mai mult sau mai puţin voalat îşi manifestă, cu orice ocazie, iniţiativele electorale.

Şi, în timp ce replicile vulcanice zguduie eşichierul politic românesc, resimţindu-se pâna la Strasbourg şi Bruxelles, partidele minorităţii maghiare îşi văd de propriile interese, ghidându-se după principiul „câinii latră, ursul merge”.

Iată un exemplu cât se poate de edificator.

Profitând de faptul că  România fierbea de febra referendumului organizat de USL în scopul suspendării preşedintelui Traian Băsescu, cele trei partide maghiare – UDMR, PPMT şi PCM – care, aşa cum se doreşte a fi privite din afară, sunt duşmani declaraţi, în luna iulie şi-au trimis liderii la Budapesta. Aici, fiecare partid şi-a expus câte un proiect, denumit „iniţiativă civică europeană”, care au ca ţel comun obţinerea autonomiei zonei numită de ei „Ţinutul Secuiesc”.

Aceste iniţiative sunt elaborate, aşa  după cum am aflat, de către experţi maghiari din Ungaria şi România. De fapt, rolul acestor proiecte ar fi profitarea de către partidele maghiare de o oportunitate oferită de Comisia Europeană, prin care orice minoritate din ţările UE poate avansa o propunere legislativă, care dacă este aprobată de acest for european, poate deveni lege. Ori, prin conţinutul acelei legi, minorităţile pot obţine diferite avantaje la nivel european.

Despre aceste lucruri, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din România, CNMT, doamna Sandor Kristina, afirmă : „ Cele trei iniţiative civice vor fi depuse cel mai curând după alegerile parlamentare din decembrie. Am fi dorit ca proiectele să fi fost gata mai curând, dar trebuie să ne pregătim deocamdată de alegeri. După depunerea lor la CE, aceasta are la dispoziţie trei luni pentru a le analiza. În cazul că vor fi acceptate în forma prezentată de noi, vom începe procedura de strângere a semnăturilor. Pentru aceasta este nevoie de un milion de semnături din şapte state ale UE. Vom încerca mai multe variante de colectare, chiar şi online. Fiind o iniţiativă civică, legea spune că semnăturile trebuiesc adunate de organizaţii în nume propriu, adică persoane fizice, dar cred că pentru a da „greutate” acţiunii” vom apela şi la o instituţie publică din Ungaria. Încă lucrăm la aceste iniţiative pentru că dorim să fie conforme cu legile UE. În ceea ce priveşte lista cu ţările ce vor fi alături de noi la colectarea semnăturilor, ne-am orientat către ţările unde există mari comunităţi de maghiari şi acolo unde există deja zone autonome. Termenul este de un an de zile după aprobarea acestor iniţiative de către CE. Iar dacă totul decurge normal, cele un milion de semnături vor fi depuse la începutul anului 2014”.

Cât de reale vor fi şansele ca partidele minorităţii maghiare să obţină o lege europeană prin care să-şi atingă scopul, vom vedea. Oricum, tot din spusele preşedintelui CNMT, am aflat că această variantă este doar începutul unui lung şir de astfel de proiecte, pană cand forul european „va ceda”.

Ce spun autorităţile române despre aceste acţiuni ale celor trei partide „duşmane”, UDMR, PPMT şi PCM?.

Răspunsul este simplu şi intuit –NIMIC – şi asta pentru că aşa cum tot Sandor Kristina afirmă : „ Nu cred că este cazul ca autorităţile române sa fie înştiinţate despre aceste lucruri...probabil, dacă va fi nevoie, vom anunţa la sfârşitul acţiunii. Vom face totul public, la final”.