Rusaliile Catolice poarta iz electoral dinspre Ungaria spre Romania

 Şi lideri maghiari din România se opun acţiunilor Ungariei faţă de ţara noastră



Tensiunile diplomatice dintre România şi Ungaria cresc de la o zi la alta. Motivul este aducerea în ţară a urnei cu crămăşiţele poetului maghiar, Nyiro Jozsef. Disputele declarative dintre Ministerul român al Afacerilor Externe şi Parlamentul Ungariei, se conturează acid în jurul controversatului scriitor.
Despre Nyiro Jozsef se ştie că s-a născut în anul 1889, la Jimbor, judeţul Braşov şi a murit în 1953 , la Madrid, (Spania fascistă), unde a şi fost înhumat. Conform MAE, Nyiro Jozsef a fost preot, scriitor, jurnalist dar şi un politician cu o activitate controversată. În 1919 a fost exclus din rândul clericilor pentru încălcarea jurământului castităţii, căsătorindu-se şi având apoi trei copii. Paralel cu activitatea de scriitor, a intrat şi în politică, fiind bun prieten cu Wass Albert, care a fost declarat şi condamnat ca fiind criminal de război. A facut parte din Partidul Naţional Maghiar, începând din anul 1939. Despre activitatea politică a lui Nyiro Jozsef există un raport din acea vremea ultimei conflagraţii mondiale, al consulului ungar de la Cluj, dr. Bathmer Karoly, în care se spune că scriitorul maghiar a condus „grupele teroriste de elemente declasate, şovine şi fasciste”. După 1940 s-a mutat la Budapesta, unde a condus revista „Magyar Ero”- publicaţie şovină şi antisemită a regimul horthysto- szalasist. Pentru aceasta a fost decorat chiar de Horthy Miklos cu decoraţia „Coroana Corvin”, în 1940. Din octombrie 1944 a făcut parte din partidul „Crucea cu Săgeţi”, condus de antisemitul, fascistul şi şovinul Szalasi Ferenc. În martie 1945 a fugit în Austria şi apoi în Germania. După mai multe încercări eşuate de a emigra în SUA, s-a stabilit în Spania, sub protectia guvernului fascist, în anul 1950. Deşi autorităţile de la Bucureşti şi Budapesta au solicitat guvernului spaniol să dea curs solicitărilor ca Nyiro Jozsef să fie predat acestora pentru a fi judecat pentru crime de război şi împotriva umanităţii, Spania a refuzat, iar Nyiro Jozsef a trăit până  la sfâeşitul său, din pe 6 octombrie 1953, la Madrid.
Chiar cu această biografie, în toamna anului trecut, conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) din România a luat hotărârea ca rămăşiţele pământeşti ale lui Nyiro Joz sef să fie exhumate din Spania şi aduse pentru a fi reânhumate în România. În acest sens, iniţiatorul acţiunii, Szasz Jeno, preşedinte al PCM, dar şi candidat la fotoliul de primar în Odorheiu Secuiesc la alegerile din iunie, a declarat : „ Recunosc, eu sunt iniţiatorul acestei idei, şi am apelat la Parlamentul Ungariei pentru că mă gândesc la înaintaşii noştri, dar şi la copiii noştri. Evenimentul, va avea loc, aşa cum am stabilit, pe data de 27 mai, de Rusaliile Catolice. Am hotărât încă din toamna anului trecut să facem acest lucru, când ştiam că alegerile locale erau comasate cu cele generale. Vrem ca reînhumarea să aibă loc de o mare sărbătoare religioasă a maghiarilor. Nyiro nu este important numai pentru noi aici (maghiarii din România n.n), ci pentru toţi maghiarii de pretutindeni. Consider că evenimentul este ca o sărbătoare naţională. Îmi pare rău, ş îl condamn în special pe Gyorgy Frunda (UDMR), pentru că l-a calificat pe Nyiro Jozsef fascist. Înseamnă ca nu ştie nimic despre activitatea scriitorului. Cred că evenimentul este o reparaţie istorică pentru că Nyiro nu a fost horthyst sau fascist. Dacă stăm să ne gândim, după 1945 toată lumea a fost horthystă. Pe vremea respectivă toţi trăiau cu idealul Ungariei Mari, aşa cum şi românii credeau în România Mare. Şi patriarhul ortodox, Miron Cristea, care a făcut studiile la Budapesta, se spune că ar fi fost legionar. Nyro Jozsef a fost fondatorul literaturii maghiare secuieşti. Nu cred că într-un stat creştin cum este România, românii au dreptul să ridice glasul. Şi ministrul Mircea Diaconu doreşte să aducă în România osemintele lui Brâncuşi. Să nu se confunde epoca lui Horthy cu cea a lui Szalasi. Şi azi în România există diferente. Ponta are idei diferite de Băsescu, dar cu toate astea vor intra amândoi în istorie. Iar dacă analizăm ce a fost acum 60 de ani, dacă Ungaria a fost fascistă, atunci România ce a fost? Ceea ce facem acum cu Nyiro, nu este campanie electorală, aşa cum susţine UDMR-ul. UDMR s-a obişnuit cu dictatura, cu monopolul politic şi din această cauză este împotriva noastră. Frunda a dus din 90 încoace o viaţă de paradis...salarii uriaşe, plecări prin străinătate, şi de făcut nu a făcut nimic pentru noi, maghiarii”.
În sprijinul lui Szasz Jeno, protejatul  şi şeful său de partid, Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului Ungar a subliniat, de asemenea, că : „ţelurile politice ale lui Nyiro Jozsef trebuie despărţite de activitatea scriitoricească”.
Deranjantă şi curioasă a fost însă reacţia Parlamentului Ungariei la refuzul MAE de a accepta ca evenimentul să aibă loc, afirmând :”Parlamentul Ungariei consideră reînhumarea lui Nyiro Jozsef o problemă de respect pentru poet şi un eveniment cultural”, susţinând că acesta nu a fost „criminal de război, nici antisemit, nici şovin”, cerand chiar explicaţii oficiale într-un termen limită stabilit de ei.
Poziţia autorităţilor române în decizia luată este consecinţa unor analize pertinente prin care acest lucru nu înseamnă doar o simplă reacţie, ci o luare de poziţie în faţa poporului pe care-l reprezintă.
Dar chiar şi în Ungaria există voci care se manifestă împotriva acestui eveniment. Pe portalul online Origo.hu a fost publicat zilele trecute, un protest al Asociaţiei Profesorilor din Ungaria (APU), faţă de decizia Guvernului de la Budapesta de a introduce în Programa Naţională Ungară, autori consideraţi antisemiţi. Potrivit APU, scriitorii Szabo Dezso, Nyiro Jozsef şi Wass Albert sunt naţionalişti extremişti : „Şi Szabo Dezso şi Nyiro Jozsef, nici viziunea asupra lumii, nici stilul lor nu sunt conservatoare. În afară de rădăcinile lor ardelene, cei trei scriitori, a căror operă este considerată a fi fără prea mare valoare literară, îi uneşte tocmai antisemitismul”. Deasemeni, APU nu este de acord cu evenimentul organizat pe data de 27 mai în România.
Chiar şi aşa trebuie amintit că în ţară, atât Nyiro Jozsef cât şi Wass Albert sunt deja puternic promovaţi pe bani publici, chiar sub ochii autorităţilor româneşti. Nyiro Jozsef are două busturi la Odorheiu Secuiesc şi Jimbor, judeţul Braşov şi o şcoală îi poartă numele în judeţul Harghita.
Cu toate controversele şi disputele diplomatice, se pare că totuşi, pe 27 mai, reînhumarea lui Nyiro Jozsef, va avea loc, într-un cadru privat, conform afirmaţiilor şefului de cabinet al preşedintelui Parlamentului din Ungaria, Laszlo Veress: „ Ungaria va găsi o soluţie conformă cu legislaţia românească şi cu „aşteptările spirituale” ale simpatizanţilor lui Nyiro Jozsef”.
Cât de mari sunt aceste „aşteptări”, am căutat să ne lămurim si de la alţi reprezentanţi ai maghiarilor din România, cum ar fi secretarul general-adjunct al UDMR, responsabil pe probleme de cultură, Szekely Istvan : ”Nu este niciun act de cultură aici. Este o campanie electorală şi trebuie tratată ca atare. Sasz Jeno are o fundaţie pe care o foloseşte ca paravan în acest eveniment, mai ales că şi candidează la primăria din Odorhei. De ce acest lucru se întâmplă cu doar două săptămâni înainte de alegeri? Nu este adevărat că data a fost stabilită din toamnă . Atunci se stabilise doar să-l aducă pe Nyiro aici, dar nu aveau de unde să stie cum decurg toate procedurile. Se profită de sărbătoarea Rusaliilor pentru campania electorală. Dar, trecem de alegeri şi totul va intra în normalitate”.