constitutia ungariei

Regionalizarea, un examen de maturitate politică la legea fundamentală.

Împotriva tuturor atenţionărilor UE şi Comisiei de la Veneţia,
Constituţia Ungariei va intra în vigoare, în forma adoptată de
Parlamentul Ungar, la data de 01.ianuarie 2012. Aşa cum se ştie deja,
o bună parte din presa internaţională dar şi din presa românească, a
criticat destul de dur existenţa unor articole din actul legislativ
fundamental ungar, care contravin principiilor de funcţionare a UE.
În acest sens, Comisia de la Veneţia chiar dacă are mai mult un rol de
"tehnică legislativă", nefiind un for decizional, a sesizat
Parlamentul European în legătură cu neregulile găsite în Constituţia
Ungară.
Astfel, în Art.150, Comisia concluzionează : " Relevanţa preambulului
pentru interpretarea Constituţiei şi a unor declaraţii si termeni
potenţial problematici prevăzuţi au ridicat, de asemenea, întrebări şi
necesită clarificări adecvate din partea autorităţilor ungare. Acestea
includ formularea termenului de protecţie a drepturilor maghiarilor de
peste hotare cuprinse în preambul şi a altor dispoziţii legate de noua
Constituţie, care pot fi percepute ca o problemă şi pot genera
îngrijorări în relaţiile interstatale".
Aceste temeri concluzive ale Comisiei au la bază mai multe articole
din Constituţia ungară, printre care articolul 29 referitor la
minorităţi, dar mai ales articolul D în care se spune : " Având în
vedere că există o singură naţiune maghiară care trebuie să stea
unită, Ungaria trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru soarta
ungurilor care trăiesc în afara graniţelor şi va facilita
supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor lor, va susţine efortul
lor de a-şi păstra identitatea ungară, afirmarea drepturilor lor
individuale si colective, organizarea lor în comunităţi auto-guvernate
(autonome), prosperitatea lor pe teritoriile native şi va promova
cooperarea dintre ei şi Ungaria".
Analizând textul acestui articol, se poate spune că în felul acesta,
Ungaria îşi "legalizează" orice acţiune va întreprinde în
"responsabilitatea" ce şi-o acordă faţă de comunităţile maghiare din
orice ţară ar exista ele. Ba, mai mult, statul ungar se vede obligat
să acorde sprijin comunităţilor maghiare de pretutindeni pentru
"organizarea lor în comunităţi auto- guvernate", adică autonome, şi a
le facilita "supravieţuirea şi dezvoltarea",pentru "afirmarea
drepturilor lor individuale şi colective".
În legătură cu acest subiect, Izsak Balazs, preşedintele Consiliului
Naţional Secuiesc a declarat : " Constituţia este una foarte bună,
chiar dacă, Comisia de la Veneţia a afirmat că ar exista efecte
extrateritoriale. Ar trebui ca şi viitoarea Constituţie a României să
acorde atenţie şi protecţie tuturor românilor din toată lumea.
Ungaria, prin noua Constituţie, este o ţară care se simte responsabilă
pentru toţi maghiarii".
Revenind, în articolul 44 din Raportul Comisiei, este incriminat
subiectul "drepturilor colective", într-un total consens cu ce am
analizat până acum.
În acest sens, în raportul explicativ al Convenţiei - cadru, se spune
că "nici un drept colectiv al minorităţilor naţionale nu este avut în
vedere", deşi în articolul D din Constituţie este în mod imperios
amintit acest lucru.
Aşadar, prin acest ultim articol, Ungaria îşi abrogă dreptul de
control şi de decizie în legătură cu drepturile colective ale
maghiarilor din alte state, precum şi "dreptul de constituire a
propriilor zone autonome", indiferent de poziţia statului în care
locuieşte o comunitate maghiară, fapt ce contravine tuturor legilor de
convieţuire internaţională şi de neamestec în treburile interne ale
altor state.
Făcând o paralelă între actualul text al legii fundamentale ungare şi
proiectul noii Constituţii româneşti, prin care actuala putere
politică de la Bucureşti doreşte o nouă împărţire administrativ -
teritorială, nu se poate să nu ne gândim la problematica creată de
cererile partidelor politice ale minorităţii maghiare din ţara
noastră, în legătură cu regionalizarea.
Referitor la acest lucru Izsak Balazs afirmă :" Viitoarele regiuni
administrative trebuie să se formeze pe baza unei asocieri libere a
colectivităţilor locale. Nu înţeleg de ce românilor le este frică de
noi. Dacă nu ar fi secuii şi problema Ţinutului Secuiesc, atunci toţi
românii ar adopta regionalizarea fără probleme. Dar sunt suspiciuni
faţă de noi maghiarii.Dacă nu se va dori să obţinem ceea ce vrem,
atunci ne vom asocia şi noi, şi chiar vom face Ţinutul Secuiesc.
Regionalizarea este un examen democratic care presupune asocieri
libere în toate satele şi oraşele din România. Soluţia democratică
este un referendum local, prin care oamenii să-şi aleagă regiunea din
care să facă parte. Numai că guvernul, actuala putere politică, nu-şi
doreşte asta".
Aceste afirmaţii ne aduc aminte de altele facute de aceeaşi persoană
într-o scrisoare deschisă adresată UDMR-ului în luna iunie anul
acesta, în care se spune că: "Indiferent cu ce ne ameninţă puterea
centrală, de la aceste principii nu se poate abate pentru niciun
compromis".
Indiferent ce-şi doreşte un guvern sau altul, o grupare sau
alta,indiferent de culoarea politică, trebuie avut în vedere două
aspecte fundamentale : în primul rând fiecare stat este suveran şi
trebuie să se conducă singur, după principii şi legi , fără ca cineva
din afara graniţelor să intervină în "corectarea" acestora, şi în al
doilea rand, facem parte dintr-un ansamblu de state cu caracter
pacifist bazat pe o legislaţie clară, modernă şi fermă - UE.


Lucian Ionescu