Înfiinţarea recentă a Forumului Maghiar de Coordonare din Transilvania, organism plămădit prin semnarea unui „Acord” între UDMR şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), este de fapt o nouă modalitate politică de a obţine credibilitatea în rândul populaţie de etnie maghiară din România, în promovarea unor interese comune.
Printre obiectivele noului organism înfiinţat figurează două care considerăm că ar fi mai importante, şi anume: „armonizarea şi codificarea juridică unitară a diferitelor concepţii privind formele de autonomie comunitară” şi „reformă constituţionala prin elaborarea unui proiect propriu de Constituţie”.
Privind mai atent aceste obiective, observăm adevăratul motiv al înfiinţării acestui forum, acela al autonomiei Ţinutului Secuiesc. În acest context am înţeles care este ţinta majoră a UDMR şi CNMT, al cărui preşedinte este ... Laszlo Tokes. Nu trebuie să fim maliţioşi, dar nu putem să nu amintim de unele momente în care Laszlo Tokes spunea: „UDMR în Secuime este un FSN maghiar” sau „sunt unul dintre fondatorii UDMR... Nu eu m-am îndepărtat de UDMR, ci el a devenit nefidel”. Acum şi-a revizuit politica şi a revenit la fidelitate, cel puţin faţă de alegător.
Şi asta în contextul în care UDMR s-a erijat în reprezentantul tuturor maghiarilor din România, iar pe „lista naţională” întocmită de ea, Laszlo Tokes figurează pe primul loc la alegerile pentru europarlamentari. Ciudată sau nu, această împăcare are un scop declarat în mod direct chiar Laszlo Tokes: „Pe noi ne leagă (de UDMR – n.r.) un singur ţel – autonomia "Ţinutului Secuiesc." Regionalismul şi diversitatea de unitate ne ajută să înfiinţăm autonomia pe care sunt convins că o vom obţine”.
Dacă aceste lucruri nu reprezintă o noutate, ceea ce este mai ciudat ar fi hotărârea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România de a-l alege ca reprezentant al românilor în Europa chiar pe Laszlo Tokes.
Un viitor europarlamentar care este de acord că România nu este un stat naţional, care doreşte în acest sens modificarea Constituţiei în vederea înlesnirii obţinerii autonomiei unei zone din inima ţării, care nu se poate exprima coerent în limba română şi care se autodefineşte ca reprezentant al intereselor minorităţii maghiare din România (nu ale românilor – n.r.), să fie vârful de lance al acestei ţări în acţiunea de demascare şi condamnare a celor care au făcut victime în perioada comunistă? Dintre atâţia candidaţi la fotoliul de europarlamentar nu a găsit institutul amintit un român care să ştie să respecte cu adevărat Constituţia României şi legile ei? Probabil că există o logică în faptul că cei care au suferit atrocităţile comunismului, ale deportărilor, care ani de zile au trăit în bordeie săpate în pământ, denumindu-le case, şi care şi-au aflat părinţii sau fraţii băgaţi în gropi comune, să încredinţeze o incomensurabilă sarcină românească unui om care îşi declară identitatea de ardelean, nu şi de român. Iar dacă acest demers, până la urmă politic, constituie doar un artificiu publicitar ce face parte din campania unui candidat la alegerile europarlamentare este cu atât mai deranjant pentru naţia română.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu