Cu 275 de voturi
favorabile, patru abţineri şi două „împotrivă”, proiectul de lege privind
drapelele locale a trecut de Camera Deputaţilor. Încă din toamna anului trecut,
vicepremierul de atunci, Liviu Dragnea şi Kelemen Hunor, preşedintele UDMR au
făcut public „alianţa” PSD-UDMR în
susţinerea acestui proiect. În urmă cu
două săptămâni, „Legea steagurilor” a fost pusă în dezbatere la Comisia
Juridică din Camera Deputaţilor,de data aceasta fiind susţinută şi de PNL.
Deasemeni, la formarea guvernului Ponta 3 , PSD, UNPR, PC şi UDMR au semnat un
acord de colaborare parlamentară care la capitolul 9 precizează : „ părţile vor
susţine promovarea unei iniţiative parlamentare în baza unei largi dezbateri
publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea
autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii alături de steagul
României şi al UE, steaguri ale unităţii administrativ - teritoriale pe care le
reprezintă”. În Art. 1 din respectivul proiect de lege se mai stipulează că
„fiecare unitate administrativ-teritorială poate supune aprobării Guvernului
steagul propriu şi unic în baza hotărârii autorităţii deliberative”. Succesul
UDMR din Camera Deputaţilor a fost comentat de deputatul UDMR, Marton Arpad, care
a declarat : „ Este un vid legislativ pe această problemă. Şi normal să avem şi
o lege care trebuie să arate cum pot fi arborate steagurile. Acum, prin această
lege, aşa cum în toată lumea democratică, localităţile au însemnele lor
specifice cu steme şi steaguri, aşa şi noi. În momentul actual nu este o lege
care să spună cum trebuie să arate steagurile.
Deocamdată, avem doar o HG care prevede cum aceste însemne ale minorităţii
naţionale pot fi folosite cu anumite ocazii. Odată şi odată trebuie să fie şi o
prevedere contituţională care să ne oblige să avem şi o astfel de lege”. În
ultimii ani, au fost mai multe scandaluri pe tema folosirii steagurilor. În
anul 2013 această temă chiar a generat tensiuni între România şi Ungaria. Atunci,
prefectul de Covasna nu a fost de acord
cu arborarea steagului „Ţinutului Secuiesc” pe clădirile instituţiilor
statului. Aflat într-o vizită în România, secretarul de stat în MAE ungar, Nemeth
Zsolt, a declarat, că maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni
simbolistice şi prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să raspundă,
arborând steagul „ Ţinutului Secuiesc”
pe clădirile unor primării şi chiar pe cladirea Parlamentului Ungariei. Atunci, secretarul de stat în MAE
român, Bogdan Aurescu, a luat atitudine faţă de afirmaţiile omologului său
ungar, replicând : „ Declaraţiile domnului Nemeth Zsolt sunt inacceptabile şi contravin spiritului de
bună- vecinătate şi Parteneriatului strategic pentru sec. XXI, dintre România
şi Ungaria. Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de
interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din
România”. Deasemeni, premierul Victor Ponta, a catalogat cu această ocazie, că declaraţiile lui Nemeth
Zsolt sunt „obrăznicii”, iar referitor la o eventuală iniţiativă a partidelor
politice maghiare din România de a arbora steagul secuiesc pe instituţiile
statului : „Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei”. Aceste scandaluri
începute de vreo 10 ani încoace, de când liderii unei formaţiuni politice
maghiare din judeţul Covasna au iniţiat
steagul secuiesc, au generat nenumărate tensiuni între partide politice şi autorităţi, despre
care Gabor Kereskeni, preşedintele UDMR filiala Satu Mare, spune : „Consider că
toată circoteca asta cu drapelul secuiesc este numai o pseudo-problemă. Nu cred
că este o problemă, nici a societăţii majoritare, nici a secuilor. Steagul
secuiesc, dacă poate fi şi despre el vorba, nu este reprezentativ pentru toată
minoritatea maghiară, doar pentru secui, pentru că ei sunt preponderent în
judeţele Covasna, Harghita, Mureş”. Cu toate acestea , există şi
nemulţumiri în rândul unor lideri locali de la alte formaţiuni politice
maghiare. Vass Imre, PCM şi viceprimar în comuna Ghindari, judeţul Mureş este
de părere că : „ Proiectul este un pas
înainte, dar noi avem drapelul secuiesc. Acela este drapelul minorităţii
maghiare şi nu stim dacă se poate arbora. Atunci, legea nu este bună. Poate să
folosim simbolurile steagului secuiesc, dar după mine dacă pui ceva sau scoţi
ceva din ce este acum, deja s-a schimbat. Acela nu mai este steagul secuilor.
Dar poate fi o înţelegere, dacă vrea şi majoritatea. Cine face proiect de lege, poate şi modifica
„. Cum niciodată o lege nu poate împaca pe toată lumea, indiferent de conţinutul
ei, vom cita iarăşi pe deputatul UDMR, Marton Arpad, care spune : „ Scandaluri
vor fi tot timpul din moment ce vor exista persoane puse să facă asta. Astfel de persoane există şi nu se vor
schimba peste noapte. Din moment ce va exista un cadru legislativ, atunci
justiţia va stii la ce sa se raporteze”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu