Un expert economic acuză: Autonomia – o „baroniadă din Secuime” -

Declaratii inedite ale lui Csutak Istvan, expert în politicile de dezvoltare a UE

         

         

Csutak Istvan – „palmares parţial” ·        născut la Petroşani (judeţul Hunedoara) ·        deputat în Parlamentul României (1990-1992) ·        expert dezvoltare regională al Delegaţiei Comisiei  Europene în România (Team Europe România) ·        fost secretar de stat în Ministerul Integrării Europene  din România ·        expert în dezvoltare al ADR 7 Centru ·        expert al UDMR în politici de dezvoltare ·        profesor asociat Universitatea “Sapientia”

-       „Autonomia este o momeală pe care o parte din populaţie o crede” -

-       „Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina va avea un singur câştigător,  SUA” -

-       „Încet, încet competiţia politicienilor maghiari din Transilvania va pica în derizoriu şi uitare”.

         În ultima perioadă, acesta a renunţat la funcţiile deţinute în partid, preferând să activeze ca expert în politicile de dezvoltare a UE, fiind şi autorul programului „Transilvania 2020”, care reprezintă cadrul strategic comun pentru utilizarea fondurilor europene.

R - Domnule Csutak Isvan, conform unor sondaje economice, în judeţul Harghita există o medie a economiilor cetăţenilor, mai mare decât cea existentă la nivel naţional. În acelaşi timp, salariile nu depăşesc, ci chiar sunt mai mici decât media naţională. Curios este că acelaşi lucru nu se poate spune şi despre judeţele învecinate, Covasna şi Mureş. Cum se explică această situaţie?

CI -Nu găsesc altă explicaţie, formulând politic, decât una referitoare la economia subterană. Statistic, veniturile impozitate din Covasna, Harghita şi Mureş sunt dintre cele mai mici din ţară. Dacă ne uităm la IMM-uri, veniturile sunt aproape nesemnificative. În condiţiile acestea, este foarte greu să vorbeşti despre bani din taxe şi impozite de la aceste IMM-uri. Este cu totul altă poveste dacă luăm în discuţie exploatarea pădurilor, ca să folosesc un termen mai elegant. De fapt, când spunem exploatare în cele trei judeţe, vorbim despre defrişare ilegală, despre jaf. S-a dorit ca pădurile din zona asta să fie privatizate şi atunci, din sărăcie sau din alte considerente, proprietarii işi fură propriile păduri. Se ştie foarte bine că aici aproape că nu mai există industrie, locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine. De aici şi paradoxul – venituri oficiale mici, dar media economiilor cetăţenilor este mult mai mare.

R - Cum se explică, totuşi, diferenţa dintre Harghita şi celelalte doua judeţe pe această temă?
CI - Probabil că în Harghita se fură mai mult.

R - Având în vedere situaţia conflictuală din Ucraina, credeţi că există pericole de „împrumut al conflictului” pentru statele învecinate, în care se află minorităţi semnificative numeric?

CI - Faptul că la sute de kilometri de România există un conflict real armat, de natură etnică, nu trebuie să neliniştească. Transnistria este un teritoriu sensibil pentru noi. Totuşi, raţional vorbind, nu cred că Ucraina va deveni un pericol pentru România. Comunitatea românească trăieşte în vestul Ucrainei, aproape de Ungaria. Dar, în zona de vest a Ucrainei locuiesc şi comunităţi de unguri, slovaci şi polonezi. Dacă ar fi vorba de un pericol, atunci ar fi şi pentru ţările care au comunităţi acolo. Toată lumea şi-a manifestat susţinerea pentru soluţionarea conflictului cu paşi diplomatici. Nimeni nu este de acord cu intervenţia armată a Rusiei. Dar, trebuie să fim realişti şi să vedem şi o anume latură a acestui conflict armat dintre Rusia şi Ucraina. Ultima revoluţie portocalie din Ucraina a eliminat legea prin care erau recunoscute ca limbi regionale limbile minorităţilor. Acest fapt a iritat  şi populaţia rusofonă şi implicit Rusia. Noi susţinem o soluţionare paşnică a conflictului şi ne dorim ca românilor de acolo să nu le iasă rău. Românii şi ungurii din Ucraina nu înseamnă nimic din punct de vedere electoral, pentru că această ţară nu recunoaşte dubla cetăţenie. Acolo toţi cetăţenii sunt ucraineni. Cred că pentru comunitatea română de acolo ar conta mult un sprijin din partea României.

R - Balcanii sunt socotiţi drept „butoiul de pulbere” al Europei. Statele Unite ale Americii a adus în Marea Neagră un vas de război, la fel şi Franţa... Ce credeţi că va urma?    

CI - Nu cred că va fi un conflict armat. Părerea mea este că din toată această situaţie, câştigul va fi de partea SUA. Americanii au destule probleme în Irak şi nu le trebuie democraţia din Europa. NATO de mult timp nu a mai avut posibilitatea să facă exerciţii militare, şi verifică armamentul cu ocazia asta. Din punct de vedere ecomonic se poate spune că acest conflict ajută nişte state. Dacă Federaţia Rusă îşi intensifică acţiunile de spionaj la graniţele tării, atunci toate statele vecine şi nu numai, vor trebui să facă la fel. Asta înseamnă cheltuială şi unele laturi economice vor trebui să producă. Oricum, ceea ce se întâmplă acum este o trezire a occidentului. Germania are interese mari în Rusia, deoarece conducta de gaz trece pe acolo. O treime din consumul de gaz din Germania provine din Rusia. Estul Ucrainei nu intră în sfera de interes a SUA, vestul, poate. Trebuie, însă, ţinut cont de legăturile istorice între toate statele din zona asta de conflict. Nu ştiu, dar ceea ce se întâmplă poate să fie considerat şi ca un mesaj către Occident

R-  Ati afirmat că ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este un conflict etnic. Care este părerea dumneavoastră, ca membru UDMR în această privinţă?

CI - Chestiunea cu autonomia este o baroniadă din „Secuime”. Nu sunt adeptul autonomiei pentru că, dacă ar fi să fie, s-ar da liber ca baronii locali să se manifeste cum vor. Polonia a testat timp de 10 ani acest lucru. După 10 ani, timp în care s-a trăit cu acea autonomie, populaţia nu era nici pe departe mai bogată sau sa fi trăit cumva puţin mai bine, dimpotrivă. S-a văzut că nu a mers. Ceea ce se „uită” să spunem noi ca politicieni maghiari este că în Tirolul de Sud, considerat model de autonomie, trăiesc nemţi, care lucrează nemţeşte. Într-o autonomie trebuie să plăteşti taxe şi impozite mai mari ca să justifice autofinanţarea. De unde, populaţia din Covasna, Harghita şi Mureş să aibă bani suplimentari ca să se autosusţină? Izsak Balasz, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), se duce la Bruxelles şi cere autonomie. La fel şi alţi politicieni. Dar „uită” să spună că 300.000 de cetăţeni ungari vor autonomie, dar trăiesc în mijlocul unei alte ţări. Dacă, ipotetic, guvernul român ar fi convins să accepte autonomia teritorială, Europa nu va putea fi convinsă. În aceste condiţii, Izsak Balasz va avea probleme de credibilitate, pentru că solicitarea nu poate fi argumentată deloc. Autonomia asta este o momeală pe care o parte dintre populaţia maghiară o crede.

SITUAŢIA SUMELOR COLECTATE LA BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT ŞI A SUMELOR ALOCATE DIN ACEST BUGET PENTRU JUDEŢELE COVASNA ŞI HARGHITA

JUDEŢE / AN	VENITURI COLECTATE DE A.N.A.F - milioane lei-	SUME ALOCATE - milioane lei-
COVASNA
2008	617,03	816,95
2009	612,92	879,55
2010	597,90	903,37
2011	612,23	876,10
2012	647,13	869,52
2013	679,93	932,52
HARGHITA
2008	931,27	1.275,73
2009	921,68	1.385,29
2010	918,00	1.427,42
2011	896,80	1.370,67
2012	978,24	1.352,42
2013	1048,36	1.428,40

R - Există, totuşi, dublă cetăţenie. Cetăţenii maghiari din Transilvania chiar s-au bucurat de acest avantaj. Care este părerea dumneavoastră despre acest fapt?

CI -Ţările europene nu prea se bucură pentru cetăţenii cu dublă cetăţenie. Este bine de ştiut că cetăţenii maghiari de aici pot solicita dubla cetăţenie, dar nu ştiu la ce le foloseşte. Dacă asta se intâmpla înainte de 1989, atunci, alta era situaţia. Cred că mulţi maghiari de aici ar fi plecat în Ungaria. Dar acum, şi de 25 de ani încoace, nu am simţit că ar fi vorba despre un exod al maghiarilor din România în Ungaria. Credeţi ca acolo o duc mai bine? Cei care au făcut-o, şi şi-au cumpărat case în apropiere de graniţă, s-au întors. Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria a forţat nota cu ideea asta a dublei cetăţenii şi a discursurilor autonomiste. S-a vazut şi la alegerile din Ungaria. Fidesz-ul conta pe 250.000 – 300.000 de voturi de la maghiarii cu dublă cetăţenie din Ardeal. Doar 96.000 s-au înscris ca să voteze şi din aceştia doar aproape 90.000 au participat. Vreau să spun că din cei care au votat, un sfert nu au ştiut să completeze formularele în propria limbă. Nici măcar nu au scris corect numele părinţilor în limba maternă, fără un singur cuvânt în limba română. Aşa că, un sfert din 90 000 de formulare au fost anulate. A fost un semnal foarte clar că este vorba de un analfabetism funcţional în ceea ce priveşte sperata autonomie. Votul a fost unul iresponsabil. Plăteşti taxe şi impozite aici, în ţară, dar votezi pentru traiul celor din altă ţară. Aşa a fost şi la alegerile din România. Asta nu se poate. Cea mai brutală torpilă dată problemei autonomiei a fost ideea asta cu dubla cetăţenie.

R - Dar, toate partidele maghiare din România accentuează beneficiile dobândirii dublei cetăţenii. În toate discursurile este amintit că cei cu dublă cetăţenie se simt mai... maghiari. Cum comentaţi?

CI - Analizând acest avantaj, să zicem, o să observăm că doar România şi Serbia acceptă dubla cetăţenie maghiară. Cehi sunt antimaghiari, Austria, ţara mai aproape de Ungaria din multe puncte de vedere, nu acceptă, Ucraina, la fel. Dacă se mai continuă cu discursurile pro-autonomie, se va produce o pierdere a credibilităţii din parte populaţiei. În 25 de ani de experienţă, s-a constatat ca de la um milion de alegători câţi au votat în 1989, acum, la ultimele alegeri, nu au fost nici măcar jumătate. De exemplu, la Mureş, oamenii au votat lista UDMR şi nu candidatul. Asta înseamnă că au avut încredere doar în partid. Politica paşilor mărunţi, declarată de UDMR, nu are mare valoare pentru oameni. Încet, încet competiţia politicienilor maghiari o să pice în derizoriu şi uitare. Să zicem că Guvernul României va accepta autonomia. Problema este că lucrul acesta trebuie discutat apoi cu parteneri externi pentru că se formează o nouă entitate. Trebuie să se gândească cineva şi că populaţia trebuie să trăiască, să mănânce, etc. De unde bani? Trebuie să dea în continuare guvernul? În SUA, cea mai democrată ţară din lume, nu există teritorii autonome... există, totuşi, insulele Hawaii, dar este nesemnificativ. Credeţi că valonii şi flamanzii nu s-ar război între ei? Dar sunt conştienţi că trebuie să existe Belgia, ca ţară. În felul asta nu mai trebuie să muncească pentru că şi-au cumpărat 2-3 apartamente la Bruxelles şi le închiriază pe bani buni unor cetăţeni europeni din alte ţări.

          Aşa că prefer să fiu maghiar şi să ma simt bine aici, decât să fiu ungur şi să o duc rău.