Rezolutie - UE

Ungaria bagatelizează poziţia critică a UE.

După ce Comisia de la Veneţia a concluzionat că Ungaria a comis unele greşeli legislative prin adoptarea noii Constituţii, iată că, stânga unită din Parlamentul European – liberalii, verzii şi socialiştii – a votat în data de 05.07.20011, o rezoluţie prin care se cere Guvernului de la Budapesta să modifice mai multe articole din acest act legislativ.
Această grupare europarlamentară incriminează în textul rezoluţiei, mai multe neclarităţi care pot conduce la abuzuri, făcându-se referire la interzicerea pedepsei cu moartea, a discriminării pe creiteriul orientării sexuale, a textului cu privire la modificarea legilor organice pentru care ar fi nevoie de două treimi din voturile Parlamentului, precum şi cel al formulării evazive şi generaliste care poate conduce la amestec în treburile interne ale statelor în care există comunităţi mari ale comunităţii maghiare, sub motivaţia „ protejării intereselor naţiunii maghiare”.
Singur împotriva tuturor, premierul ungar Viktor Orban a declarat că se simte a fi victima atacurilor stângii internaţionale.
Dar, nici unii lideri ai UDMR, partid aflat în coaliţia guvernamentală de la Bucureşti, nu sunt de acord cu actualul text al Constituţiei ungare.
„Este o decizie pripită a Ungariei că a votat Constituţia în forma actuală. Noi ar trebui să învăţăm din această gafă a Ungariei. Fiecare stat are treburile sale interne, dar să nu uităm că suntem, totuşi, membri ai UE. Acum este mai greu să se facă o modificare a textului legii fundamentale, asta făcându-se doar printr-un vot în plen, ceea ce nu cred că se va întâmpla în guvernul Orban. UE poate lua nişte măsuri care să nu convină Ungariei. Cu o lună înainte de predarea de către Ungaria a mandatului de preşedinte a UE, Slovacia a trimis prin MAE, un comunicat la Strasbourg, prin care afirma că Ungaria ar trebui izolată” – a declarat Mate Andras Levente, preşedintele UDMR – Cluj.
Mergând pe aceeaşi linie a dezacordului, Kelemen Attila, preşedintele UDMR – Tg. Mureş, a declarat într-un interviu că Viktor Orban a avut o atitudine deloc „deşteaptă”, ceea ce ar putea genera o reală tensiune diplomatică între Ungaria şi UE.
„Nu anticipez ce va face guvernul ungar, dar dacă nu vrea ca UE să meargă până la izolarea Ungariei, ar fi necesar sa i-a nişte măsuri” – a mai declarat Kelemen Attila.
Gândindu-ne că şi guvernul român doreşte modificarea Constituţiei, în anul electoral ce urmează, ne întrebăm dacă învăţăm ceva din ceea ce se întâmplă acum pe plan european. În noua Constituţie românească se doreşte implementarea unor reglementări legislative referitoare la respectarea normelor europene, ale acordurilor şi tratatelor obligatorii, precum şi o nouă împărţire administrativ- teritorială a ţării.
„Nici noi nu trebuie să facem o Constituţie pe genunchi. Ceea ce se intâmplă acum în UE vizavi de Constituţia Ungariei, nu cred că va influienţa elaborarea celei româneşti. Dar fenomenul trebuie să ne dea de gândit. Trebuie avut în vedere şi eventualele repercursiuni. De exemplu, se doreşte o nouă împărţire administrativ – teritorială. Lucrul acesta nu este cerut neapărat de UE, fiind o problemă internă.Pentru asta este necesar un referendum, dar încă nu avem un text adecvat. Un referendum este totuşi, o chestie politică. Nu ne avantajează unul nepregătit. Oamenii trebuie să ştie ce se doreşte cu acea regionalizare” – a mai declarat preşedintele UDMR- Mureş, Kelemen Attila.
Aşadar, precedentul creat de guvernul ungar, ar trebui să însemne o avertizare reală şi pentru puterea politică de la Bucureşti, în actul elaborării noii Constituţii. Într-o stare oscilantă politic şi economic şi într-un climat patronat de compromisuri, va fi foarte greu ca România, printr-o nouă lege fundamentală să fie pe placul UE, şi să creeze, în acelaşi timp şi o stare de liniştire a orgoliilor politice interne.
Trebuie avut în vedere că prin rezoluţia votată de curând, se demonstrează că acordarea drepturilor colective, nu este prevăzută de legislaţia europeană, privind protecţia minorităţilor naţionale.
Invocarea acestor drepturi, ca o condiţie obligatorie pentru supravieţuirea unei minorităţi, este o solicitare neavenită. Europa nu este un monolit etnic, ci un mozaic de minorităţi si etnii, care a supravieţuit fără drepturi colective. În acest fel, rezoluţia aruncă o nouă lumină şi asupra cererilor minorităţii maghiare din România, legate de procesul de regionalizare.

Lucian Ionescu