Liderii maghiari vor autonomie teritorială, dar banii să vină de la Bucureşti

*Covasna şi Harghita ajutate cu bani de la stat*

 Întotdeauna a existat un dezechilibru între banii colectaţi din judeţe sub formă de taxe şi impozite, si cei care s-au întors constituind bugetul local. Judeţele bogate sunt nemulţumite că banii alocaţi de guvern sunt mai puţini decât ar fi fost legal si corect să li se atribuie, iar judeţele sărace încearcă să se "descurce" asteptand milostenia ractificarii guvernamentale...

Dar ce se întamplă când eşti sărac şi mai vrei si autogestionare a unor fonduri proprii, insuficiente chiar şi pentru menţinerea pe linia de plutire a simplei existenţe?

Din datele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, judeţele Covasna şi Harghita au primit luând în calcul doar ultimii şase ani, sume cu mult mai mari la bugetul local, decat au contribuit la bugetul general de stat. 

SITUATIA SUMELOR COLECTATE LA BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT SI A SUMELOR ALOCATE DIN ACEST BUGET PENTRU JUDETELE COVASNA SI HARGHITA

                                                   - milioane lei-               

JUDEŢE / AN	VENITURI COLECTATE DE A.N.A.F	SUME ALOCATE
COVASNA
2008	617,03	816,95
2009	612,92	879,55
2010	597,90	903,37
2011	612,23	876,10
2012	647,13	869,52
2013	679,93	932,52
HARGHITA
2008	931,27	1.275,73
2009	921,68	1.385,29
2010	918,00	1.427,42
2011	896,80	1.370,67
2012	978,24	1.352,42
2013	1048,36	1.428,40

Sumele de bani prezentate sunt numai o felie din tortul primit de baronii din Covasna si Harghita de la bugetul central.
Trebuie ținut cont și de alocările financiare importante realizate prin intermediul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru investițiile în infrastructură și proiecte similare.

 Acești bani, care sunt de ordinul milioanelor de lei, nu sunt cuantificați  și stau în mod logic, și la baza încercărilor de obținere a unor finanțări prin proiecte europene. Însă, nu trebuie uitat că și în Covasna și Harghita se aplică regula universal valabilă, în virtutea căreia, pentru politicienii locali este mult mai de dorit să realizeze proiecte din fonduri de la bugetul național, decât de la cel european. Si asta pentru că, pe lângă mai puțină birocrație și hârțogărie, organele naționale nu vor lua niciodată la verificat atât de amănunțit fiecare bănuț, așa cum cu siguranță o fac reprezentanții Organismului european de Luptă Anti-Fraudă (OLAF), la cea mai mică suspiciune de clientelism și nesocotire a prevederilor europene. Se ridică, deci, întrebarea pe ce se bazează logica cerințelor autonomiste, în condițiile în care, negru pe alb, administrațiile celor două județe demonstrează că nu pot supraviețui doar cu banii pe care îi produc.Fie liderii locali sunt incapabili să managerieze eficient treburile judetelor, fapt care face ca veniturile din taxe și impozite să nu existe sau să nu fie colectate corespunzător - ceea ce ar însemna că autonomia va fi la fel de ineficientă economic -, fie nu există un interes pentru dezvoltarea județelor, ci doar pentru satisfacerea propriilor interese politice. Este de presupus că obținerea autonomiei este și leacul universal pentru eficientizarea administrației publice în cele două județe, evident cu bani de la București.

În acest fel, s-a trecut la confectionarea demersurilor observate de un timp încoace, de temperare a discursului voios și „drăgălaș” la adresa comunității românești, cum ar fi trimiterile la  „soarta celor din Kosovo” și la „reacții imprevizibile” (vezi primarul Antal Arpad, din Sfântu Gheorghe) dar și încercările de atragere a unor reprezentanți români de partea cauzei separatismului etnic (conform străvechiului dicton „divide et impera”). Nu numai că autonomia nu se poate face în județe în care trăiesc mai multe etnii, din mijlocul cărora doar liderii uneia doresc să rămână în istoria medie-modernă pe post de  „căpetenii” ale „ținutului”, dar anumiți români trebuie ținuți aproape, pentru a media ținerea deschisă a robinetului fondurilor pentru o eventuală regiune autonomă.