Pentru Consiliul National Secuiesc, nesupunere civica inseamna democratie

După o hotărare a Consiliului Judeţean Covasna dată la sfarşitul lunii octombrie privind organizarea unui referendum local, programat a avea loc pe data de 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului si înfiinţarea unitaţii administrativ teritoriale „Ţinutul Secuiesc”, recent la Sfântul Gheorghe, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), a aprobat si el o hotărâre al cărui conţinut pune câteva semne de întrebare.

Prin această hotărâre se face apel la populaţia din secuime şi, în special, la aleşii locali de etnie maghiară, să folosească toate mijloacele, inclusiv nesupunerea civică, pentru formarea “Ţinutului Secuiesc”. Pentru a se da „greutate” acestei hotărâri, s-a invocat principiul formulat la “Marea Adunarea a Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc”, de constituire a acestei zone ca o „regiune cu statut special”.

Pentru găsirea unor soluţii care să fie înaintate spre adoptare la Bucureşti, la adunarea invocata au participat mai multe organizaţii separatiste maghiare, printre care CNS si CNMT.

Chiar dacă prin sintagma folosita în hotărâre, de „nesupunere civica”, se înţelege îndemn la răzvrătire şi la nerespectare a legilor statului român de către populaţia de etnie maghiară, în scopul declarat de obţinere a autonomiei „Ţinutului Secuiesc”, CNS încearcă să-şi mascheze adevăratele intenţii, prin invocarea principiului „non-violenţei, al solidăritaţii şi al gradualitaţii”.

Încercând să vedem părerea şi a altor aleşi care, cel puţin prin statut şi funcţie, pot să-şi decline o părere despre acţiunea CNS-ului, preşedintele filialei mureşene a UDMR, Kelemen Attila, a afirmat: „Intr-un judeţ unde majoritatea populaţiei este de etnie maghiară, poate ar fi de înţeles o astfel de hotărâre. Dar asta nu va rezolva nimic. Forme de autonomie există în toată Europa. Problema „Ţinutului Secuiesc” nu se va rezolva prin nesupunere civică, ci prin negocieri. În Mureş, unde populaţia de etnie maghiară este de 37%, nu este posibilă aplicarea unei astfel de hotărâri. Comunitatea de aici este conştientă şi trebuie să ne purtăm civilizat”.

Elaborând acest subiect, preşedintele executiv al organizaţiei UDMR – Bihor, Szabo Odon, a declarat: „Orice acţiune, ar trebui sa aibă un dialog. Nu sunt de acord cu această hotărâre. Este nevoie ca „Ţinutul Secuiesc” să existe, aşa cum există şi alte regiuni din România, ca de exemplu – Banatul, Oltenia sau Dobrogea. Aceste declaraţii de “nesupunere civică” nu sunt binevenite pentru că o astfel de acţiune vine atunci când nu mai există nicio şansă pentru rezolvarea situaţiei. Oricum, în Bihor nu se va putea aplica o astfel de hotărâre. Nici noi nu suntem de acord cu regionalizarea propusă de PDL. Dacă se va ţine cont de o regionalizare geografică şi economică viabile şi coerente, atunci problema se va rezolva. Nu vrem tensiuni. Crearea unei instabilitaţi în cadrul unei comunitaţi este cea mai proasta decizie”.

Dintr-o dorinţă mai mult patimaşă decât logică, preşedintele CNS, Izsak Balazs spune că această hotărâre ar fi „una de principiu”, invocându-se folosirea acesteia ca „mijloc democratic, paşnic şi non-violent” iar nu ca pe o formă de răzvrătire şi un îndemn către haos politic, şi de ce nu, cetăţenesc.

Chiar şi aşa, pe majoritatea românilor şi maghiarilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş nu o interesează hârjoneala interminabilă a politicienilor, ci mai degrabă liniştea şi siguranţa zilei de mâine.

Articol preluat din "Timpul adevarului".