Demnitate și atașament față de valorile românești

Scandalul de la Sfântu Gheorghe unde la meciul de baschet  feminin ce a avut loc în data de 6 ianuarie, între echipele Sepsi Sf. Gheorghe şi Universitatea Cluj, contând pentru etapa a 17-a a Ligii Naţionale, a demonstrat încă odată că trebuie să ne respectăm, în primul rând, noi ca români, pentru că primim exemple usturătoare de patriotism romanesc, de la straini. Gestul antrenorului bosniac al Universităţii Cluj, Dragan Petricevic, de a ignora momentul în care organizatorii au difuzat, după imnul de stat al României, pe cel al aşa-zisului Ţinut Secuiesc, lăsând jucătoarele să se încălzească pe teren, a fost o lecţie de luciditate şi patriotism din care noi românii ar trebui să învăţăm.

„Vreau să subliniez, aş fi procedat la fel dacă s-ar fi intonat imnul Bosniei, aici, în România, eu fiind bosniac. Pentru că acest lucru nu are de-a face cu sportul, nu mi se pare normal ca o echipă să fie huiduită. Nu dau lecţii suporterilor cum că se comporte, dar la o manifestare sportivă, într-o ţară democrată, tolerantă cum este România nu este normal să se întâmple ca sportivele mele să fie huiduite” – a afirmat antrenorul bosniac, la sfârşitul meciului.

Iar exemplele pot continua. Acum, în contextul unor alte dispute în plan internațional, ce implică Ungaria, SUA și poporul evreu, se reliefează atitudinea favorabilă României și românilor, demonstrate de o comunitate ce a avut o istorie zbuciumată în țara noastră. Cu discreție, liderii evrei din România se arată, prin faptele lor, mai devotați intereselor românești decât mulți alți decidenți români, pe care dragostea de bani i-au transformat din fii ai acestui neam, în adevărate personaje negre din mitologia populară românească (vezi def. Strigoiului!).

Un scandal internațional leagă în aceste zile Ungaria de readucerea în atenție a unui trecut condamnabil și dureros, prin care au trecut multe state europene. Acesta se  referă la intenția de ridicare a unei statui spre cinstirea lui Balint Homan, personaj antisemit, considerat „arhitectul legilor care au promovat persecutarea populației evreiești din Ungaria, în anii 1930 - 1940”  Sub masca unor demersuri specifice politicii duplicitare, vedem astăzi în diferite localităţi monumente în memoria unor persoane cu un trecut legat de suferința și dispariția altor persoane. 

 În oraşul ungar Szekesfehervar, s-a dorit ridicarea unei statui în memoria fostului ministru ungar, Balint Homan (condamnat pentru crime de război în 1946, achitat de justiția ungară în 6 martie 2015), propunere pornită din iniţiativa unei organizaţii civile care poartă numele celui în cauză. Atât administraţia oraşului cât şi Guvernul ungar au aprobat iniţial acest proiect şi chiar s-a promis alocarea a sumei de 15 milioane de forinţi pentru realizarea proiectului. În acest context, Fundaţia Fapte şi Apărare (TEV), care reprezintă comunitatea evreiască din Ungaria, a dat în  judecată organizaţia iniţiatoare a proiectului amintit, susţinând în primul rând că o organizaţie a societăţii civile nu poate purta numele unui antisemit, elogiator al regimului hothyst. În sesizarea trimisă Procuraturii Generale din judeţul Feher, TEV a atras atenţia că „o organizaţie nu poate fi denumită după numele unei persoane care a avut roluri de conducere în procesul de constituire, edificare şi menţinere a sistemelor politice autocrate din secolul XX”. Balint Homan a fost unul dintre miniştrii din epoca lui Horthy, care a contribuit la elaborarea legilor prin care peste 500 de mii de evrei au fost ucişi în acea perioadă. Se ştie că guvernul hothyst a susţinut o strânsă alianţă cu Germania nazistă, ducând o politică antisemită şi iredentistă. Susţinătorii proiectului au argumentat că Homan nu trebuie elogiat ca politician, ci doar ca om de ştiinţă, făcând parte şi din Academia Ungariei.

Nici Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), nu a rămas  deoparte, dat fiind destinul comun al evreilor din Ungaria și Transilvania, cel puțin pentru o bună perioadă a celui de-al doilea război mondial. Făcând front comun cu evreii din Ungaria, Aurel Vainer, preşedintele Federației, a luat poziție față de demersurile TEV pentru stoparea ridicării statuii Homan. În acest sens, Aurel Vainer a declarat: „Nu sunt de acord cu ceea ce se întâmplă în Ungaria. În numele celor 145 000 de evrei din Transilvania de Nord, vremelnic ocupată de maghiari, care au fost duşi la Auschwitz, vom lua atitudine şi ne vom alia cu fraţii noştri din Ungaria. Am mai luat atitudine şi am intervenit şi la Harghita când s-a vrut ridicarea unui bust a altui personaj controversat, Jozsef Nyiro”.

În acest context, trebuie menționat că, în afara procedurilor iniţiale, de stopare a executării proiectului statuii dedicată lui Homan, TEV a început şi demersurile legale prin care adresează Consiliului Judeţean Pesta, solicitarea de a schimba, în oraşul ungar Vac, denumirea străzii ce poartă numele Homan Balint. Din afirmaţiile preşedintelui Tibor Pasztor, preşedintele TEV, în Ungaria există trei străzi şi o piaţă centrală care poartă numele lui Jozsef Nyiro, din localităţile Balmazujvaros, Kecskemet şi Szigetszentmiklos. 

Aşa cum se ştie, acest personaj a fost parlamentar în vremea lui Ferenc Szalasi, liderul nazist al Ungariei, de numele căruia se leagă deportarea și moartea a zeci și chiar sute de mii de evrei.

Dar şi în România Jozsef Nyiro este glorificat în cadrul unor administrații local. De exemplu, în localitatea Jimbor, judeţul Braşov, există un bust al lui  Jozsef Nyiro şi chiar o casă memorială. În privința acestuia lucrurile ar trebui atent evaluate, pentru luarea unei decizii corecte, cu implicarea tuturor etniilor și naționalităților care au fost legate, prin urmări, de acțiunile acestuia.

În fața acestor fapte, este nevoie să reflectăm lucid şi real, la imperativul de a fi mai atenţi la aparențele înșelătoare, care ne îndeamnă să gândim ușuratic, să îi calificăm pe cei de altă etnie ca „dușmani” - fie ei evrei, maghiari, țigani etc. -  și să vedem că nu cei care sunt doar în aparenţă români sunt cei care ne sprijină şi sunt de partea noastră, ci ajutorul vine împreună cu o lecţie, din partea celor de altă etnie. Aceștia au avut și au curajul să fie patrioţi români mai adesea chiar decât noi. Aceasta în vreme ce mulţi lideri români fie lovesc cu noroi în iubirea de ţară, fie se folosesc demagogic și otrăvitor de aceasta, în contra intereselor propriului neam.