Proiectul prin care urma ca
locuinţa în care a locuit scriitorul maghiar Nyiro Jozsef să se înfiinţeze un
muzeu destinat scriitorului dar şi un cămin prin care să se asigure asistenţă
şi îngrijire unor copii sărmani, se pare că nu va mai fi dus la finalizare.
Motivul pentru care acesta nu mai este valabil
ar fi acela că în respectivul imobil, ce aparţine bisericii romano-catolice,
nu s-ar fi născut, în realitate, Nyiro Jozsef. Dacă după 1990 politicienii
maghiari aparţinând UDMR-ului au promovat ideea că în această casă s-ar fi
născut şi trăit până la anii adolescenţei scriitorul maghiar, iată că acum
preotul romano-catolic Tamas Huba care a făcut cercetări în acest sens a ajuns
la o altă concluzie. Ceea ce se ştia despre locuinţa de la numărul 126 din
satul Jimbor, comuna Homorod, judeţul Braşov, este că a fost construită în anul
1892 din banii bisericii romano-catolice. Locuinţa de serviciu, construită în
mijlocul satului, este situată chiar
vizavi de biserica romano-catolică și în apropierea bisericii
evanghelico-luterane şi a şcolii satului. Nyiro Mihaly, tatăl
viitorului scriitor Nyiro Jozsef, a fost directorul şcolii generale din sat şi
cantor la biserica romano-catolică. În această conjunctură, se ştie că familia
Nyiro a locuit în această casă. Faptul că data naşterii lui Nyiro Jozsef pare
foarte apropiată de data la care familia Nyiro s-a stabilit vremelnic la Jimbor
a creat confuzie în memoria timpului. Aşadar, la iniţiativa politicienilor
maghiari s-a montat chiar o placă comemorativă pe latura stradală a clădirii,
pe care s-a menționat că scriitorul maghiar s-ar fi născut în această locuinţă.
De fapt, din cercetările făcute de preotul romano-catolic Tamas Huba, din satul
Crăciunel, învecinat Jimborului, și aflat la graniţa dintre judeţele Braşov şi
Harghita, am aflat ca situaţia este total diferită, versiunea vehiculată până
acum fiind eronată. Preotul Tamas Huba, desemnat
de biserica pentru care slujeşte să se ocupe îndeaproape de renovarea casei,
care în timp ajunsese într-o stare de nelocuit, din cauza degradării, a făcut
cercetări pe marginea nașterii lui Nyiro Jozsef, în urma cărora situaţia pare
că se va schimba radical în acest caz. Preotul Tamas Huba afirmă că nu se știe
unde s-a născut scriitorul Nyiro Jozsef, având în vedere faptul că tatăl
acestuia s-a mutat în Jimbor, împreună cu familia, când viitorul scriitor avea
doar patru ani. Când Nyiro Jozsef s-a născut, la data de 8 iulie 1889, casa din
Jimbor nici nu era construită, acest lucru făcându-se în anul 1892. Din
documentele existente se ştie însă, că Nyiro Jozsef a locuit în acea casă numai
şase ani, adică, până la varsta de 10 ani, când tatăl său a ieşit la pensie,
ulterior mutându-se cu toată familia la Odorheiu Secuiesc. De asemenea, se ştie că
Nyiro Jozsef a absolvit Gimnaziul Catolic, a studiat teologia şi a fost numit
preot la o parohie din Sibiu. Revenind la proiectul de la clădirea din Jimbor,
având numărul 126, acesta a fost cedat, un urmă cu caţiva ani, fundaţiei “Sf.
Francisc” din Deva, de care se ocupă preotul catolic Bojte Csaba, care are şi
parohie la Deva. Fundaţia se preocupă de ocrotirea şi oferirea de asistenţă
socială copiilor orfani, săraci şi defavorizaţi, şi are, conform spuselor lui
Tamas Huba, aproximativ 50 de case unde sunt îngrijiţi circa 5000 de copii
aflați în dificultate. În locuinţa numărul 126 din
satul Jimbor - cunoscută până acum drept Casa natală Nyiro Jozsef - conform
proiectului amintit, urma să se amenajeze un muzeu sau zonă memorială pentru
scriitor şi un cămin unde să fie îngrijiţi 10 copii sărmani, de către o familie
desemnată de fundaţia “Sf. Francisc”. În prezent, preotul Tamas Huba afirmă că
proiectul îşi pierde efectul datorită faptului că scriitorul maghiar nu s-a
născut acolo aşa cum se credea, iar căminul pentru copii se va face într-o altă
casă tot în Jimbor, dar cumpărată din fondurile fundaţiei “Sf. Francisc”,
deoarece casa cu pricina este proprietatea bisericii romano - catolice. În
aceste condiţii, din lipsă de preoţi, preotului Tamas Huba, căruia îi revine
sarcina să slujească la patru biserici din patru sate ale zonei, i-ar fi mai
uşor să se mute în casa proaspăt renovată din Jimbor. Cel puţin aşa susţine şi
chiar a precizat că și-ar dori acesta. Reamintim că demersurile de
reînhumare a scriitorului Nyiro Jozsef în România, la inițiativa unor demnitari
ungari, au generat un purernic val de nemulțumire din partea autorităților
române și a comunității evreiești din plan național și internațional, în
conrextul descoperirii trecutului pro-fascist, antisemit și xenofob al lui
Nyiro Jozsef.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu