Iniţiativa UE de legiferare a diferitelor tipuri de autonomie etnică, la linia de start.

.



Începând din această lună (1 aprilie 2012) a intrat în vigoare programul „Europa pentru cetăţeni”, un program care oferă cetăţenilor din statele UE posibilitatea de a cere Comisiei Europene să facă o propunere legislativă şi de a implementa prevederi legislative considerate de interes. De fapt, este vorba despre un program comunitar derulat de Direcţia Generală Comunicare din cadrul Comisiei Europene, cunoscut sub denumirea de „Iniţiativa cetăţenească europeană”.

Conform normelor si procedurilor care reglementează iniţiativa cetăţenească, prezentate în regulamentul nr.211/ 2011 al UE, adoptat de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene din 16 febr. 2011, această acţiune trebuie susţinută de un miloin de cetăţeni din minim şapte state membre ale UE.

Referitor la această acţiune, la implicaţiile şi posibilităţile ei de aplicare în ţara noastră, Izsak  Balazs , preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc - CNS, a declarat : „Deja în această lună UDMR şi PPMT s-au întâlnit pentru a prezenta fiecare câte o propunere, iar la sfârşitul lunii vom definitiva tratativele pentru a redacta, prin comasare, o singură iniţiativă ce va fi prezentată la nivel european”.

Programul „Europa pentru cetăţeni” (PEC) este găzduit de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii şi promovează cetăţenia europeană activă prin implicarea societăţii civile în construirea unei Europe unite.

Şi pentru a afla dacă reprezentanţii minorităţii maghiare din România sunt pregătiţi pentru acest lucru, Toro Tibor, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania - PPMT, precizează : „Este vorba mai mult despre o problemă de specialitate, decât de una politică. Se va forma un grup de iniţiativă care va începe colectarea de semnături şi, deşi normele europene prevăd ca acest lucru să se facă în 12 luni de la aprobarea iniţiativei cetăţeneşti, cred că noi îl vom finaliza în aproximativ 3-4 luni”.

Vorbind punctual, organizaţiile maghiare şi partidele politice din România susţin acest program european deoarece aşa cum explică Iszak Balazs : „ Sunt ţări în UE cu regiuni asemănătoare "Ţinutului Secuiesc" (autointitulat n.n.). Prin acest program, scopul nostru este de a obţine un act juridic la nivel unional privind aceste regiuni. Regulamentul nr. 1059 al UE prevede că la formarea regiunilor de dezvoltare să se ţină cont şi de particularităţile culturale. De asemenea, vom putea accesa fonduri structurale care ne vor fi de mare ajutor. De exemplu, dacă este să acceptăm unirea cu judeţele Braşov şi Sibiu, "Ţinutul Secuiesc" ar fi invizibil, pentru că nu vom putea folosi individual fondurile structurale europene. Autonomia eliberează anumite surse economice, doar dacă există o politică la nivel regional” a mai preciyat liderul CNS.

Cât priveşte statele vizate de partidele maghiare din România pentru a întruni cele un milion de semnături necesare susţinerii iniţiativei în speţă, Toro Tibor şi Izsak Balazs au afirmat că se vor orienta către ţări ca Italia, Spania, Marea Britanie, Austria, Belgia etc şi către toate ţările din "Bazinul Carpatic" membre ale UE (Slovacia, Ungaria, România, Austria).