Șicanele "toleranților" lideri autonomiști la adresa instituțiilor românești din Covasna și Harghita

- Ca și în trecut, grofii anti-români prigonesc biserica românească -


Nu este un caz izolat, din păcate, când un consiliu judeţean ignoră cu
bună ştiinţă sentinţe judecătoreşti.

O astfel de situaţie neplăcută există şi în judeţul Covasna, unde
Consiliul Judeţean, condus de Tamas Sandor, se pune de-a curmezişul
tuturor sentinţelor judecătoreşti de atribuire a unei clădiri ce a
aparţinut BNR, proprietarului de drept Episcopia Ortodoxă a Covasnei
și Harghitei din Biserica Ortodoxă Română.

Scandalul trenează încă din anul 2004, când Episcopia Ortodoxă a
Covasnei şi Harghitei a obţinut, prin Hotărârea de Guvern nr. 2443,
dreptul de folosinţă a unei clădiri din zonă.

În fapt, imobilul situat în municipiul Sfântul Gheorghe, str. Kossuth
Lajos nr. 10, judeţul Covasna, a fost transmis, conform dispoziţiilor
amintitei hotărâri de guvern, din domeniul privat al statului şi din
administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului
Protocolului de Stat” (RAAPPS) în domeniul public al statului şi în
administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru a fi atribuit
spre folosire gratuită către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi
Harghitei.

Conform articolului 2 din hotărâre, predarea – primirea imobilului
trebuia efectuată în termen de 30 de zile, lucru care nu s-a
întâmplat, din cauza poziţiei ostile a Consiliului Judeţean. Cum
această hotărâre fusese dată în decembrie 2004, iar în anul următor la
puţin timp se schimbase şi executivul de la Bucureşti, adică guvernul
Năstase. Guvernul Tăriceanu, încălcând toate normele legale și
uzanțele juridice, a emis o altă Hotărâre de Guvern nr.1485 prin care
imobilul respectiv a fost trecut din domeniul privat al statului şi
administrarea RAAPPS, în domeniul public al judeţului Covasna şi în
administrarea Consiliului Judeţean. Un cadou făcut tovarășului de
joacă politică, prin intermediul unei barbarii demne de era
comisarilor sovietici, care confiscau orice proprietate doreau, de la
case și până la trupuri de fete tinere.

În aceste condiţii, Episcopia Ortodoxă a Covanei şi Harghitei a
solicitat Curţii de Apel Braşov – Secţia de Contencios Administrativ
şi Fiscal, anularea HG nr. 1485/2005, lucru perfect legal, care s-a și
produs.

Asta doar pe hârtie, pentru că în realitate, situaţia a fost cu totul
alta. Au urmat ani de şicane şi procese. Abia în 2010, Episcopia
obţine de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia definitivă
şi irevocabilă nr. 513 din 3 februarie 2010, prin care imobilul în
litigiu trecea în utilizarea sa.

Chiar şi aşa, cum era de aşteptat, Consiliul Judeţean nu procedează la
predarea imobilului, contestând şi această decizie emisă de instanţa
judecătorească.

Conform uzanţelor legale, Secretariatul de Stat pentru Culte a
solicitat RAAPPS prin adresele C-560/05.05.2010 şi C-703/06.07.2010,
desemnarea persoanelor ce urmau să întocmească predarea-primirea
imobilului de la consiliul judeţean. La momentul respectiv,
preşedintele CJCV, Tamas Sandor, şi-a explicat refuzul de a ceda
această clădire pe motivul că instituţia pe care statul român l-a
desemnat să o conducă, a investit bani de-a lungul timpului, ceea ce
îl îndreptăţeşte să nu accepte pierderea clădirii.

A urmat al şaptelea an de contestaţii, şicane şi procese, adevărate
slalomuri printre jaloanele legilor româneşti.

Ultima sentinţă definitivă s-a incercat să fie pusă in aplicare, cu
titlu de executare silită împotriva CJC, în urmă cu două săptămăni.

Supărat şi îngrijorat că şi de data aceasta povestea din anii
precedenţi se va repeta, protopopul Episcopiei, Florin Tohănean, a
declarat: „Noi suntem beneficiarii legali ai clădirii. RAAPPS tot
amână inexplicabil preluarea imobilului pentru ca noi să putem intra
în folosinţă, iar consiliul judeţean refuză şi acum predarea acestuia.

Executorul judecătoresc a spus că nu poate face nimic atâta timp cât
niciuna dintre părţi nu este prezentă. Suntem nevoiţi să deschidem un
nou proces, penal de data aceasta, împotriva directorului RAAPPS şi a
preşedintelui CJCV.

Din câte am auzit, Tamas Sandor ar fi afirmat că indiferent ce se va
întâmpla, nu acceptă ca românii să intre în posesia clădirii. Ba, mai
mult, Consiliul Judeţean nu aprobă ca biserica ortodoxă să ridice
măcar o troiţă pe marginea drumului. Nu ne rămâne decât să urmăm tot
ce este legal, dar şi aşa vedeţi ce se întâmplă. Trimitem periodic la
Patriarhie situaţia cu tot ce se petrece aici. Nu ştiu ce ar putea să
facă şi cei de acolo. Am fost şi la Bucureşti, la guvern, dar nimeni
nu vrea să ne asculte...şi ştim şi de ce. Noi trebuie, să avem răbdare
şi să urmăm totul pe cale legală.”

Ascultându-l pe Florin Tohănean, te cruceşti şi parcă nu-ţi vine să
crezi că totul este real... asta până când îţi arată teancurile de
documente. Dar să sperăm că zicala românească - „Nu mor caii când vor
câinii”- va rămâne valabilă şi în „Ţinutul Secuiesc”. Dacă nu cumva
Guvernul se va împotrivi din nou.